REȚELELE DE CORUPȚIE DIN JUSTIȚIE: cu cât se cumpără în România o achitare, o eliberare sau un NUP
În perioada 2005-2012, au fost trimiși în judecată pentru corupție 23 de judecători și 30 de procurori. Dintre aceștia au fost condamnați definitiv 12 judecători și 11 procurori. Anchetele DNA din ultimii ani arată că în instanțe și parchete activează rețele de trafic de influență care au ca obiect cumpărarea și vânzarea justiției. Astfel, din dosarele DNA rezultă că o eliberare condiționată poate ajunge de la câteva mii de euro la 150.000 euro. O neîncepere a urmăririi penale, ceea ce înseamnă îngroparea unui dosar din fașă, poate costa 4000 euro. O decizie favorabilă într-un dosar civil cu miză economică ajunge și la 200.000 euro.
Nu toate rețelele vizează direct obținerea de bani, unele în primă fază urmăresc posturile cheie din Justiție
Gândul îți prezintă câteva dintre rețele care au activat în sistemul judiciar.
Rețeaua Voicu: Mita de 200.000 pentru un contract de zeci de milioane
Unul din cele mai sonore cazuri de corupție care a vizat sistemul judiciar a fost cel al fostului senator Cătălin Voicu. În acest caz, traseul banilor a circulat de la un om de afaceri către un senator care apoi a cumpărat influența unui judecător de la Curtea Supremă.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie – septembrie 2009, Cătălin Voicu, „prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator”, ar fi primit de la Costel Cășuneanu, în două tranșe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) și 200.000 de euro, în schimbul intervenției pe lângă magistrați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluții favorabile societății comerciale la care omul de afaceri era asociat.
Cătălin Voicu a fost pivot în traseul banilor și pentru un al om de afaceri. De acestă dată banii urmau să ajungă la polițiști pentru a opri documentarea unei achete.
De asemenea, în luna august 2009, Voicu ar fi pretins și primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă polițiști pentru a-i determina să propună o soluție favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale.
Cătălin Voicu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executarea iar judecătorul Florin Costiniu la trei ani de închisoare cu suspendare. Rețeaua Voicu era mult mai extinsă având în componență polițisti cu grade înalte. Vezi aici detalii despre rețeaua Voicu
Cazul Max Bălășescu: 300.000 euro pentru scoaterea de sub urmărire penală
În 2012 procurorii DNA l-au trimis în judecată pe procurorul Maximilian Bălășescu pentru că ar fi negociat cu un învinuit scoaterea de sub urmărire penală contra sumei totale de 300.000 euro. În acest caz mita a fost solicitată de procuror prin intermediari. În acest caz procurorul nu a vândut o sentință, ci a l-a asigurat pe cel care i-a cumpărat influența că nu îl va trimite în judecată. În final suma primită de intermediarii procurorului a fost de 100.000 euro.
Din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori a rezultat că, în ianuarie 2012, Maximilian Bălășescu, în calitatea sa de procuror, a pretins de la un denunțător, prin intermediari, suma de 300.000 euro, în două tranșe.
În schimbul banilor, el urma să dispună ridicarea măsurărilor asiguratorii luate față de denunțător, într-un dosar în care acesta era cercetat, alături de alte persoane, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Totodată, procurorul urma să dispună, cu privire la același denunțător, disjungerea cauzei și formarea unui dosar separat în care ulterior să adopte o soluție de scoatere de sub urmărire penală.
Maximilian Bălășescu a fost prins în flagrant delict în timp ce primea de la denunțător, prin intermediar, suma de 90.000 lei și 80.000 euro. Procurorul a fost condamnat pe fond la cinci ani de închisoare cu executare.
Fostul procuror Maximilian Bălășescu discuta cu denunțătorul său Sebastian Dobrescu despre valoarea mitei pe care ar fi trebuit să i-o dea pentru a fi scos de sub acuzare în dosarul vrăjitoarelor, pentru evidențierea sumei de 100.000 de euro pretinse folosind termenul „un volum”.
Rețeaua Bălan-Sâmpetru-Vlad-Petrache care pregătea preluarea Parchetului General și DNA
În 2012 DNA a pus sub învinuire doi procurori și un ofițer al serviciului secret al Ministerului de Interne. Comisarul șef Mihai Vlad, procurorii Marcel Sâmpetru și George Bălan (membru CSM) sunt acuzați oficial că au utilizat fără drept și în scopuri personale informații sensibile din cadrul DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne.
Referatul prin care cei trei au fost puși sub învinuire arată că cei trei doreau să utilizeze aceste informații pentru a-și asigura poziții cheie din cadrul sistemului judiciar. Pozițiile vizate ar fi fost conducerea DNA și cea a Parchetului General. În interceptările procurorilor apare și Marian Petrache, membru PNL și șeful Consiliului Județean Ilfov. Interceptările DNA includ și o conversație între procurorul George Bălan și premierul Victor Ponta în care cei doi stabilesc o întâlnire. Procurorul Bălan a declarat că dosarul nu are legătură cu convorbirea sa cu Victor Ponta.
VEZI MAI JOS O PREZENTARE MULTIMEDIA A REȚELEI
Rețeaua Nelu Carpen: 4000 euro pentru a îngropa dosarele
În 2012 DNA a destructurat o rețea complexă de trafic de influență creată în jurul șefului Parchetului Judecătoriei Buftea, Nelu Carpen. Potrivit dosarului DNA, procurorul Nelu Carpen a luat mită în repetate rânduri de la inculpații cercetați în dosarele investigate de el sau de parchetul pe care îl conducea. În acest caz mita avea următorul traseu: de la inculpați la avocați și apoi la procuror. În acest caz scopul era ca dosarele în care mituitorii erau cercetați să fie îngropate de procurorul Carpen.
Din descrierea dosarului pe lângă rețeau din care făcea partea Nelu Carpen în care erau angernați avocați și un judecător mai activa și o altă rețea în care avocați și polițiști pretindeau diverse sume de bani unor persoane cercetate sub pretextul că le vor facilita eliberarea sau albirea unor dosare. Nelu Carpen a fost condamnat pe fond la șase ani de închisoare cu executare.
Dosarul procurorului Tomiță Neagu: șpagă în terenuri și vacanțe pentru albirea dosarelor
Potrivit DNA, în perioada 2009-2010 Neagu Tomiță Ionuț, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, cu complicitatea lui Zamfirachi Adrian Richartt și Szasz Ovidiu, a pretins, acceptat și primit de la denunțător, cu titlu de mită, bani și bunuri, pentru ca, în schimb, să fie soluționate favorabil dosarele denunțătorului, aflate în lucru la unitatea de parchet condusă de procuror. În aceste dosare, denunțătorul era fie cercetat în calitatea sa de primar, fie erau formate ca urmare a unor plângeri penale ale acestuia împotriva altor persoane.
Tomiță Neagu ar fi primit, în aprilie 2009, un teren situat în comuna Jilava din județul Ilfov, care a fost achitat cu suma de 170.000 de euro de către denunțător.
În schimb, la Parchetul condus de Neagu urma să fie soluționat favorabil un dosar format în urma unei plângeri depuse de denunțător. Formalitățile de achiziționare a terenului care a revenit soților Neagu s-au realizat cu sprijinul lui Szasz Ovidiu, în calitate de împuternicit al vânzătorului.
Anchetatorii îl acuză pe Neagu că, în perioada ianuarie-februarie 2010, a primit, de la același denunțător, prin aceiași intermediari, contravaloarea cheltuielilor (transport, cazare, cheltuieli personale) de aproximativ 10.000 de dolari ocazionate de un sejur petrecut de magistrat și soția acestuia Olimpia Neagu în Las Vegas și Beverly Hills.
Totodată, în cursul lunii februarie 2010, Tomiță Neagu ar fi primit de la denunțător și un televizor în valoare de 8.300 lei.
Judecătoarea Maria David: 200.000 euro pentru 3 ani de închisoare cu executare
Judecătoarea Maria David a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru corupție după ce a primit de la un om de afaceri 200.000 euro pentru a-l scăpa de o sentință de trei ani de închisoare. În acest caz mita a fost dată direct de la inculpat la judecătoarea David care i-a promis că intervine pe lângă alți magistrați care judecau contestația sentinței de 3 ani.
Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada noiembrie-decembrie 2009 judecătoarea Maria David ar fi pretins și primit de la omul de afaceri Petru Blanda 200.000 de euro, promițându-i, în schimb, că va interveni pe lângă magistrați din cadrul Curții de Apel Ploiești învestiți cu soluționarea unei acțiuni de contestație în anulare și îi va determina să adopte o soluție favorabilă.
Prin această contestație, Blanda dorea anularea unei decizii penale a Curții de Apel Ploiești prin care fusese condamnat la o pedeapsă de trei ani de închisoare în regim de detenție pentru evaziune fiscală. În 10 decembrie 2009, această acțiune a fost admisă în principiu, iar în 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondată contestația în anulare.
Ulterior, împotriva aceleiași decizii de condamnare, Petru Blanda a formulat și o cerere de revizuire, care în 15 noiembrie 2011 a fost respinsă de Judecătoria Târgoviște. Vezi mai multe aici
Rețeaua Dinu – Costache de la Tribunalul București: 150.000 euro pentru eliberarea lui Dinel Staicu
Cel mai recent caze de corupție din sistemul judiciar este cel al judecătoarelor Viorica Dinu și Antoanela Costache. În cazul celor două procurorii arată că vindeau deciziile de eliberare condiționată a diverșilor inculpați. Această rețea funcționa în felul următor: inculpații transmiteau mita la avocați care apelau ori la un grefier, ori direct la cele două judecătoare. În final judecătoarele urmau să dispună punerea în libertate.
În 15 martie, Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a judecătoarelor Viorica Dinu și Antonela Costache, suspendate de CSM din funcțiile de la Tribunalul București după ce au fost acuzate de luare de mită și trafic de influență pentru soluții în mai multe dosare, printre care și cel al lui Dinel Nuțu (fost Staicu).
Alături de acestea au mai fost arestați avocata Ileana Răducan, Marian Vasile, Angela Cîrlan și Marius Neagu. Instanța a mai dispus cercetarea în libertate a lui Marian Catrin, acesta având interdicție de a părăsi țara. Decizia Curții de Apel București a fost contestată atât de cei șase arestați, cât și de procurorii anticorupție, în cazul lui Marian Catrin.
Potrivit DNA, în același dosar sunt cercetați Sorin Vasilescu, grefier arhivar la Tribunalul București, Daniel Petre, avocat în Baroul București, și soția acestuia, Daniela Petre, pentru care procurorii au luat măsura obligării de a nu părăsi țara pe un termen de 30 de zile, precum și fratele lui Dinel Nuțu (fost Staicu), Marian Staicu.
Judecătoarele Dinu și Costache sunt suspectate că ar fi luat mită pentru a ajuta la eliberarea din arest a lui Dinel Nuțu și pentru a interveni și în alte dosare.
Viorica Dinu este cercetată pentru patru infracțiuni de trafic de influență, din care una în formă continuată, și luare de mită, iar Antonela Costache este acuzată de complicitate la infracțiunea de trafic de influență, luare de mită și trafic de influență, a precizat DNA.