Reuniune extraordinară la Bruxelles pe tema refugiaților. Juncker: „Riscăm să vedem curând familii pierind mizerabil în râuri înghețate din Balcani”

Mini-summitul – despre care diplomați europeni afirmă că a fost cerut de către cancelarul german Angela Merkel – este ultima dintr-o serie de întâlniri UE la nivel înalt, care au eșuat până în prezent să ajungă la o abordare comună a modului de gestionare a situației miilor de migranți care ajung în Europa zilnic.

Juncker i-a convocat pe liderii Austriei, Bulgariei, Croației, Macedoniei, Germaniei, Greciei, României, Serbiei, Sloveniei și Ungariei, alături de cu organizații cu activitate în domeniul refugiaților implicate, să participe la această reuniune de la Bruxelles.

„Fiecare zi contează”, a declarat președintele CE sâmbătă, într-un interviu pentru săptămânalul Bild am Sonntag. „Riscăm să vedem curând familii pierind mizerabil în râuri înghețate din Balcani”, a avertizat el.

Unii eurodeputați au deplând faptul că nu toate statele membre UE sunt prezente la reuniune, la ora locală 16.00 (18.00, ora României), la Bruxelles, apreciind că mai ales absența Franței ar putea limita avansarea către un plan.

Peste 680.000 de migranți și refugiați au traversat anul acesta în Europa, pe mare, fugind din calea războiului și sărăciei din orientul Mijlociu, Africa și Asia, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrații (OIM).

Bulgaria, Serbia și România au anunțat că își vor închide frontierele, dacă Germania sau alte state închid ușa refugiaților, avertizând că nu vor lăsa Balcanii să devină o „zonă-tampon” cu migranți blocați. Poziția a fost exprimată, din partea Bucureștiului de premierul Victor Ponta. Președintele Klaus Iohannis a susținut însă că șeful guvernului nu s-a consultat cu el înainte de întâlnirea de la Sofia.

Presa germană scrie că Junker urmează să prezinte un plan în 16 puncte, inclusiv un angajament de a nu trimite migranți dintr-o țară în alta fără un acord prealabil.

„Provocarea acum este o încetinire a fluxului migrației și o aducere a frontierelor noastre externe sub control”, a declarat Juncker pentru Bild. „Trebuie, de asemenea, să spunem clar că, oamenii care sosesc la frontierele noastre și nu caută protecție internațională nu au dreptul să intre în UE”, a adăugat el.

După patru ani de criză economică, guvernele Europeii se străduiesc să facă față unui aflux de oameni care fug din calea războiului și oprimării din țări ca Siria, Afganistan și Eritreea.

Lipsa unei politici comune afectează relațiile dintre liderii europeni, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul Europei.

Decizia Ungariei de a-și închide frontiera cu Serbia și Croația a determinat alte țări să-i urmeze exemplul, ceea ce a condus la blocarea a mii de oameni, în condiții inumane, în frig.

Amnesty International (AI) subliniază că liderii europeni nu-și pot permite să plece de la reuniune fără să ajungă la un acord asupra unui plan.

„Odată cu apropierea iernii, vederea a mii de refugiați care dorm sub cerul liber în timp ce străbat Europa reprezintă un rechizitoriu copleșitor la adresa eșecului Uniunii Europene de a oferi un răspuns coordonat crizei refugiaților”, a denunțat John Dalhuisen, directorul Amnesty pentru Europa și Asia Centrală.