Rezoluție a eurodeputaților în ceea ce privește scăderea consumului de pesticide / Daniel Buda: „Sectorul agricol este ostracizat pe nedrept”

Chiar dacă nu obligatorie din punct de vedere legislativ, rezoluția votată la Strasburg, miercuri, 15 ianuarie 2020, oferă o perspectivă în ceea ce privește punctele care urmează să fi dezbătute în lunile următoare și care țin de partea agricolă a Pactului Ecologic European (PEE), informează Euractiv.

În ceea ce privește pesticidele, textul adoptat face referire la o abordare mai serioasă a așa-zisei „dependențe de produsele de protecție a plantelor”, respectiv la o „reducere semnificativă a utilizării, implicit a riscurilor generate de pesticidele sintetice”. Și asta chiar dacă în cadrul acordului nu au fost identificate ținte de îndeplinit în acest sens și s-a lăsat loc liber pentru discuții și dezbateri în lunile următoare.

Grupul verzilor au propus să fie diminuate până la eliminare pesticidele sintetice în următorii 15 ani. Primul pas ar fi reducerea utilizării lor cu până la 50 de procente, în următorii cinci ani, prin participarea obligatorie a statelor membre. Pe de altă parte, europarlamentarii de centru-dreapta ai Grupului Popularilor Europeni au precizat că orice țintă de reducere a consumului de pesticide ar trebuie să fie subiectul unor evaluări de impact. Ambele poziții au fost respinse în plenară.

În primă instanță, inclusiv Executivul de la Bruxelles stabilise o țintă de 50 la sută a consumului de pesticide. Informația era parte a unui prezentări a Pactului Ecologic European, document care a circulat înainte de lansarea oficială a pachetului de măsuri. Până la urmă, forma finală nu a mai conținut detalii despre un termen-limită sau despre procente.

Utilizarea rațională a pesticidelor

Într-o declarație pentru Gândul.info, eurodeputatul Daniel Buda a precizat că rezoluțiile PE sunt, în sine, „antemergători” ai noilor regulamente sau directive care ar putea fi adoptate în perioada următoare, „acorduri de principiu” sau „viziuni de ansamblu”.

El a precizat că discuțiile pe tema reducerii cantităților de pesticide utilizate în agricultură sunt mai vechi, adeseori marcate de ipocrizie, în condițiile în care subiectul producției de hrană în orizontul 2050 este unul extrem de sensibil.

„De șase ani de zile de când sunt europarlamentar se tot vehiculează ideea că pesticidele sunt nocive pentru mediu, dar în același timp sectorul agricol nu poate rezista fără ele. Chiar și astăzi (n.r. – joi, 16 ianuarie 2020) a fost o dezbatere pe tema asta. Până la urmă este vorba de utilizarea rațională a produselor de protecție a plantelor. Și astăzi am adoptat rezoluții care au impact pe biodiversitate, pe povestea asta cu Pactul Ecologic European, unde sectorul agricol este destul de mult ostracizat pe nedrept, în opinia mea, în condițiile în care toți cei care respiră pe pâmântul ăsta, mănâncă” a precizat pentru Gândul.info, Daniel Buda.

El a adăugat identificarea unor soluții prietenoase cu mediul nu înseamnă neapărat doar interzicerea pesticidelor, ci utilizarea lor rațională.

„Trebuie să discutăm pe ceea ce înseamnă identificarea unor soluții care să fie prietenoase cu mediul. Asta nu înseamnă că de mâine trebuie să interzicem pesticidele, ci să discutăm de utilizarea lor rațională și, paralel, bineînțeles, să intensificăm cercetarea, în vederea identificării unor soluții mai puțin nocive pentru mediu”, a adăugat Buda. „Utilizarea rațională a pesticidelor, coroborată cu ceea ce înseamnă un sistem de rotație eficientă a culturilor agricole, reprezintă îndeajuns de mult pentru a asigura păstrarea biodiversității în UE și în lume”.

Nu în ultimul rând, Buda a vorbit despre dublul standard în ceea ce privește contribuția la bugetul european al agriculturii versus discuțiile privind înverzirea, subiect delicat, de altfel, în orizontul regulamentelor privind noua Politică Agricolă Comună (PAC).

„Ne învârtim într-un cerc, deocamdată. Evident că se cer mai mulți bani pentru înverzire din partea unor state membre. În același timp, aceste state membre nu vin cu mai multe resurse financiare care să fie duse în direcția asta. Este un fel de ipocrizie și la Bruxelles. Nu poți produce mai mult cu bani mai puțini”, a conchis europarlamentarul.

Peste 170 kilograme pe an, risipă alimentară la nivel de cetățean UE

Grupul Renew Europe a reușit să introducă în textul rezoluției de marți o referire la „reducerea obligatorie la nivel UE a risipei alimentare în procent de 50%, bazată pe o metodologie comună”.

Risipa de alimente calculată pe cap de locuitor al blocului comunitar (UE28), pornind de la cea generată de producția primară agricolă și până la cea aparținând consumului produselor finite, atinge anual un nivel total de 173 kilograme. Altfel spus, risipa alimentară la nivel european înseamnă 170 de milioane de tone amprentă de carbon.

La data de 11 decembrie 2019, Executivul de la Bruxelles a prezentat Pactul Ecologic European, care descrie obiectivul ambițios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic.

Tranziția Europei către o economie sustenabilă implică eforturi semnificative în privința investițiilor în toate sectoarele. Astfel, pentru atingerea țintelor actuale în materie de climă și energie pentru 2030 va fi nevoie de investiții suplimentare de 260 de miliarde de euro în următorul deceniu.

Sursă foto: colaj/Daniel Buda/Facebook/Pixabay