Curtea Constituțională arată, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX, că au fost respinse, cu unanimitate de voturi, cererile de anulare a alegerilor prezidențiale formulate de Diana Fanea, Dragoș Nicolae Șaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuț Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Iosif Karoly Kiss și Octavian Andre Antony.
De asemenea, CC a respins, tot cu unanimitate de voturi, contestațiile formulate de Gheorghe Funar, care a candidat ca independent la alegerile prezidențiale, Ștefan Stan, președinte al Partidului pentru Reconstrucția României, precum și cererea de anulare a alegerilor trimisă de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și pentru o Societate Mai Bună, Asociația pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundația Speranța în Democrație Pace și Sănătatea Lumii (Fundația Speranța) și Federația Civică „Solidaritatea Democratică”, împreună cu membrii fondatori.
Hotărârile Plenul CC în cazul celor 12 sesizări sunt definitive și vor fi comunicate Biroului Electoral Central. Argumentațiile reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de CC vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial.
Cele 12 sesizări au fost înregistrate la Curtea Constituțională începând de luni, după încheierea primului tur al alegerilor prezidențiale.
Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că în sesizările de la CC au fost reclamate modul în care s-a desfășurat scrutinul la secțiile de votare din străinătate, neregulile, dar și scandalurile care au însoțit alegerile prezidențiale.
Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat, marți, că legea spune că pot face astfel de contestații numai cei care au candidat în alegeri sau partidele care au propus candidați, însă vor fi analizate toate sesizările care au ajuns la CC, majoritatea fiind „transmise pe net”.
Întrebat dacă se poate dovedi o eventuală fraudă la alegeri, care să poată duce la o decizie de anulare a scrutinului din 2 noiembrie, Augustin Zegrean a spus că, la judecată, nu judecătorul trebuie să administreze probe, ci cel care face o susținere trebuie să vină cu dovezi.
„Faptul că se spune la televizor, în presă sau pe stradă că s-au fraudat (alegerile prezidențiale, n.r.), asta auzim de fiecare dată. Unii dintre candidați chiar au anunțat dinainte că e fraudă”, a spus Augustin Zegrean.
Potrivit prevederilor legale, cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult trei zile de la închiderea votării. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Contestațiile trebuie soluționate până vineri, 7 noiembrie, când, conform calendarului electoral, trebuie anunțate și validate de către CC rezultatele primului tur.
Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC, a obținut 40,44% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, urmat de Klaus Iohannis (ACL), pentru care au votat 30,37% dintre alegători, și de Călin Popescu Tăriceanu – 5,36%, conform rezultatelor finale provizorii anunțate marți de Biroul Electoral Central.