Au fost găsite urme de Covid-19 pe ambalaje alimentelor din China, precum și pe loturi de creveți congelați și aripi de pui congelate din America de Sud. Urmele virusului depistate pe ambalajele alimentelor ridică din nou întrebări legate de posibilitatea ca virusul să poată fi transmis prin ambalaje alimentare, scrie BBC.
Studiile de laborator au arătat că virusul poate supraviețui ore întregi, dacă nu chiar zile, pe unele materiale de ambalare – în mare parte carton și diverse forme de plastic.
Mai mult, virusul este mai stabil la temperaturi mai scăzute.
Condițiile de mediu se schimbă rapid în exterior, spune dr. Julian Tang, asistent universitar la Universitatea din Leicester, ceea ce înseamnă că virusul nu poate supraviețui atât de mult timp.
Aceeași opinie este împărtășită și de Emanuel Goldman, profesor de microbiologie la Universitatea Rutgers, care a explicat că în studiile de laborator s-au folosit probe cu până la 10 milioane de particule virale.
În afara laboratorului, într-o picătură de aerosol ajunsă pe o suprafață, sunt doar aproximativ 100 de particule virale.
„În opinia mea, șansa de transmitere prin suprafețe este foarte mică și doar în cazurile în care o persoană infectată a tușit sau a strănutat pe acea suprafață iar altcineva a atins-o la scurt timp, în decurs de una până la două ore”, a consemnat Rutgers în jurnalul științific The Lancet în iulie.
Ambalajele ar putea fi infectate de lucrătorii din instalațiile de ambalare, care le-ar putea atinge, după ce au pus mâna la ochi, nas sau gură. Dar este doar o presupunere, pentru că oamenii de știință nu cred acum că aceasta este principala cale de transmitere pentru majoritatea cazurilor Covid-19.
„Poate fi posibil ca o persoană să poată contacta Covid-19 prin atingerea unei suprafețe sau a unui obiect care are virusul pe el”, spun oficialii agenției americane de sănătate, Centrul Combaterii Bolilor, (CDC).
Totuși „nu acesta ar fi principalul mod de răspândire a virusului”, ci transmiterea de la om la om, dacă nu există o distanță de 2 metri între persoane, prin picăturile de salivă dispersate la tuse, strănut sau prin simpla vorbire. Picăturile aterizează pe fața, gura sau fața persoanelor aflate în imediata apropiere, apoi sunt inhalate pe căile respiratorii și așa se produce infectarea.
Dr. Tang susține că este dificil să dovedești că cineva a luat virusul de pe ambalaje, pentru că ar trebui exclusă „orice expunere recentă din orice altă sursă” – inclusiv contactele sociale cu persoanele asimptomatice – pentru a fi siguri că atingerea ambalajelor alimentare a fost adevărata cauză a unei infecții.
Specialiștii chinezi au susținut și ei că virusul se poate transmite prin intermediul ambalajelor alimentare.
Organizația mondială a Sănătății a negat ipoteza potrivit căreia coronavirusul poate fi transmis prin intermediul unor alimente: „Oamenii nu trebuie să se teamă în privința mâncării”, spun reprezentanții organizației.
Specialiștii de la OMS au făcut declarații, după ce China a acuzat că urme de coronavirus au fosr găsite pe un lot de aripioare de pui congelate, importate din Brazilia. OMS dă asigurări că nu există date care să demonstreze că alimentele contribuie la răspândirea coronavirusului și spune că alimentele sunt sigure din această perspectivă.
„Nu credem că virusul SARS-CoV-2 se poate transmite prin alimente! Din câte am înțeles China caută coronavirusul pe ambalaje, a testat sute de mii şi a găsit foarte puţine, sub 10 (eşantioane) pozitive”, a declarat cercetătoarea Maria Van Kerkhove. „Cunoaștem faptul că virusul poate rămâne o perioadă pe suprafeţe” şi „am dat indicaţii, împreună cu FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură), cu privire la normele de securitate şi muncă” în sectorul alimentar, a adăugat cercetătoarea OMS.