Prima pagină » Știri » Rise Project: Barna, supervizor al unor „fraude cu fonduri UE” / Barna: Ca și cum ne-am supăra pe Hagi că n-a înscris de fiecare dată

Rise Project: Barna, supervizor al unor „fraude cu fonduri UE” / Barna: Ca și cum ne-am supăra pe Hagi că n-a înscris de fiecare dată

Rise Project: Barna, supervizor al unor „fraude cu fonduri UE
Rise Project a publicat, marți, un articol în care acuză firma lui Dan Barna că multe proiecte au eșuat, iar liderul USR este "supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE".În replică, liderul USR spune că e "ca și cum ne-am supăra pe Hagi că n-a înscris de fiecare dată".

„Câteva contraste:

Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro
Prezidențiabilul vrea să-i întoarcă pe români în țară, dar și-a consolidat cariera pe seama unora nevoiți să plece
Opozantul și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de școală
Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE
La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie
Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine”, se arată în preambulul articolului „Adevărul despre Dan Barna” publicat de Rise Project.

Potrivit Rise Project, trei proiecte europene „generoase arată ca după război”.

„Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire”, mai susțin autorii.

Potrivit Rise Project, proiectele „îngropate” de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, s-au numit „Punți Comunitare” (social), „SES-am Deschide-te” (social)și „Biblioteca Bunelor Practici”(antreprenorial).

„În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister. L-a avut asociat pe Dragoș Jaliu, 50 de ani, conferențiar la SNSPA, unde predă chiar cursul de Managementul proiectelor și programelor internaționale – Dezvoltare regională și fonduri structurale”, susțin jurnaliștii de la Rise Project.

„Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire. Regulile erau clare. Finanțate de UE în spiritul coeziunii, afacerile sociale se află la intersecția sectorului de antreprenoriat cu cel non-profit, funcționând pe principiul reinvestirii profitului și utilizând excedentele în scopuri sociale. Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Județean (CJ) Alba, care adăuga și o mică cofinanțare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care și coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna și a partenerului său, Dragoș Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale”, mai scriu autorii articolului apărut pe Rise Project, care dezvoltă fiecare caz în parte.

Rise Project precizează că Dan Barna, candidatul USR la președinție, s-a retras în 2016 din companie și a fost numit secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat.

„Anul trecut, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG s-a întors la Alba, ca lider de proiect european. Cu o nouă finanțare de 11,8 milioane de lei, înființează întreprinderi start up în centrele urbane din județele Alba, Brașov, Sibiu, Covasna, Harghita și Mureș. „Ne propunem să încurajăm antreprenoriatul în Regiunea Centru, prin crearea unui cadru dinamic și sustenabil, favorabil dezvoltării abilităților antreprenoriale”, sună anunțul postat pe site-ul firmei. Proiectul se află deocamdată în faza de implementare. Compania lui Barna a fost verificată în teren de OIR POSDRU Alba, dar totul a fost ok, ni s-a transmis. Ultimul control de la minister a plecat și el cum a venit”, se menționează în finalul articolului.

În replică, liderul USR Dan Barna a sugerat că articolul apărut pe Rise Project are legătură cu candidatura sa la alegerile prezidențiale.

„Am văzut că este un articol foarte lung. Sunt onorat că Rise și-a alocat resurse în ultimele două luni pentru această documentare. Este cumva firesc într-o campanie electorală să existe genul ăsta de demersuri. Am văzut că au ales doar câteva dintre proiectele în care structurile de economie socială n-au rezistat după perioada de sustenabilitate. Perspectiva aparține jurnaliștilor. Pot doar să spun că am fost transparent. În cele două luni de verificare minuțioasă am avut ocazia să stau o oră de vorbă cu cei de la Rise. Nu e prima dată când se vorbește de activitatea mea anterioară intrării în politică”, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Barna.

El a reamintit că toate proiectele realizate de compania în care a activat au fost monitorizate, verificate și rambursate integral de către autoritățile de management române și europene.

„Ceea ce se sugerează în acel articol este ca și cum i s-ar reproșa unui fotbalist că nu au ieșit toate fazele perfecte. Dincolo de asta, e ca și cum ne-am supăra pe Hagi că n-a înscris de fiecare dată. Lucrurile sunt foarte clare, am fost deschis, nu am nimic de ascuns. (…) Perspectiva din care e abordat articolul este semnificativ extrasă din context, cumva și selecția atentă doar a celor câțiva nemulțumiți, fiind ignorați zecile de beneficiari. Informația este luată pe bucățele particulare, fiind ignorat contextul larg al implementării, într-un context în care linia respectivă de finanțare fiind la început nu avea cele mai bune premise să asigure sustenabilitatea”, a conchis Barna.

Autor

Citește și