Robert Cazanciuc: „Nu există favoriți la șefia DIICOT”

Robert Cazanciuc le-a transmis procurorilor, prezenți la bilanț, că a fost demarat un proces transparent, o competiție deschisă, pentru ocuparea funcției de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și le-a cerut acestora să participe la selecție în așa fel încât viitoarea conducere să fie aleasă „exclusiv pe criterii de competență”.

„Vă asigur că viitorul șef al DIICOT va fi ales doar din rândul celor care vor candida și vă asigur că nu există nici favoriți, nici interfențe politice”, a spus ministrul Justiției.

Cazanciuc a punctat, în cadrul discursului pe care l-a susținut la bilanț, că o prioritate a Ministerului Public o constituie combaterea crimei organizate.

Ministrul Justiției a participat, marți, la prezentarea raportului de activitate a Ministerului Public. La eveniment au fost prezenți, pe lângă procurorul general al României, Tiberiu Nițu, și conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și procurorul șef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu.

Ministerul Justiției a demarat, în 2 martie, procedura de selecție a viitorului procuror-șef al DIICOT, data limită de depunere a dosarelor fiind 16 martie. Candidații care vor fi selectați vor susține interviuri cu ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, începând din 17 martie.

Procurorii care doresc să ocupe funcția de șef al DIICOT trebuie să trimită CV-urile, însoțite de o scrisoare de intenție, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experiența profesională și calitățile care îl recomandă pentru ocuparea funcției.

Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Ministrul Justiției a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție informarea tuturor procurorilor cu privire la posibilitatea depunerii candidaturilor.

Funcția de procuror-șef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupție privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

Funcția de șef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul șef adjunct, Giorgiana Hosu.

Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiției de atunci, premierul Victor Ponta.

În 24 noiembrie 2014, președintele a semnat decretul privind eliberare din funcția de procuror-șef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT și din funcția de procuror al direcției în 21 noiembrie, după ce a fost reținută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcția de procuror al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, după trimiterea acesteia în judecată.

Alături de Bica sunt judecați Crinuța Dumitrean, fost președinte al ANRP și șefă a comisiei, Sergiu Ionuț Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoș George Bogdan și Lăcrămioara Alexandru. Aceștia sunt acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În același dosar sunt judecați evaluatorul Emil Nuțiu și omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzați de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiției. Fostul șef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat și pentru abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu.

În același dosar sunt judecați omul de afaceri Dorin Cocoș, pentru trafic de influență (două fapte) și dare de mită, și fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), și Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.