România a pierdut 50 de MILIARDE DE EURO din cauza accidentelor RUTIERE. Rețeta slovenă pentru a face un ministru de Interne să plângă

Dacă la fiecare două-trei săptămâni, un avion de pasageri cu 100 de oameni la bord s-ar prăbuși pe Aeroportul Otopeni, România ar intra în cartea recordurilor, iar autoritățile de la București ar lua măsuri drastice. Ar reieși că anual, ar muri în jur de 2.000 de oameni. Paradoxal, acest scenariu apocaliptic este identic, ca număr de morți, cu ce se întâmplă în realitate cu românii care își pierd viața pe șosele în fiecare an. Condițiile sunt însă mult mai puțin spectaculoase pentru presă și autorități.

În 2011, un român a murit la fiecare 4 ore, într-un accident de mașină.

Moartea unui om este o tragedie și afectează, conform specialiștilor, nu numai pe apropiații săi, ci până la 70 de oameni din comunitatea în care acesta a trăit. Oricât de cinic ar suna și chiar dacă nu poți pune un preț pe o viață omenească, specialiștii de la Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor (ETSC) au calculat cât ar fi câștigat economia Europei și a fiecărei țări în parte, dacă viața unui om ar fi fost salvată, iar un accident rutier ar fi fost evitat. Calculul este făcut pentru a deschide ochii autorităților și decidenților politici, dincolo de cifrele seci ale statisticilor de mortalitate: cu o investiție mult mai mică în elemente de siguranță rutieră (infrastructură, educație, servicii de urgență), s-ar pierde mai puțini bani decât provoacă pierderile de vieți omenești.

Astfel, după acest calcul, România ar fi câștigat în 2011 aproape 3,7 miliarde de euro, dacă accidentele rutiere în care 2.015 oameni au murit ar fi fost evitate. În ultimii 10 ani, suma se ridică la 50 de miliarde de euro.

România este singura țară din Europa unde factorii de decizie politici nu sunt influențați de strategiile și statisticile privind siguranța rutieră, conform raportului din 2012 al ETSC. Experți români și străini în siguranța rutieră au dat o altă față statisticilor, la un workshop organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru a demonstra că, dincolo de tabele cu cifre se află vieți pierdute și bani irosiți.

Numărul oamenilor care mor în accidente rutiere în România este în continuă scădere. În 2011, s-a înregistrat minimul istoric al anilor 2000: 2.015 victime. Cu toate acestea, România este al doilea stat din Europa cu cea mai mică rată de reducere a numărului de morți pe șosele, după Malta. În timp ce media europeană este în scădere cu 45% între anii 2001 și 2011, România a reușit să scadă această cifră cu doar 18%.

Rata de reducere a numărului de morți în accidente rutiere, 2001-2011. Sursa: GRSP

Totodată, România este printre cele trei țări din Europa unde numărul răniților grav în accidente rutiere a crescut în perioada 2001-2011, alături de Olanda și de Bulgaria.

Rata de reducere a numărului de răniți grav în accidente rutiere, 2001-2011. Sursa: GRSP

Cât ar câștiga comunitatea, dacă s-ar investi în siguranța rutieră

„Accidentele rutiere sunt prevenibile, pentru că ele sunt previzibile. În Europa, pe șosele mor în fiecare zi 3.000 de oameni. Gândiți-vă că în 2010, în cutremurul din Haiti au murit 250.000 de oameni. Noi în Europa avem practic 5 astfel de cutremure pe șosele, în fiecare an (în jur de 1,3 milioane de oameni mor anual în accidente rutiere în Europa – nr.)”, explică Kathleen Elsig, directoare regională pe Europa a Global Road Safety Partnership (GRSP).

Dacă numărul morților pe șosele a ajuns o cifră invocată prea des, banii care se pierd anual prin accidente rutiere mortale care ar putea fi prevenite nu sunt prea des aduși în discuție. Europa pierde anual peste 500 de miliarde de dolari, prin faptul că 1,3 milioane de oameni mor pe șosele.

Oricât de cinic ar suna, o viață umană pierdută într-un accident rutier costă, la nivel european, 1,84 milioane de euro, conform unei formule statistice denumite Valoare de Prevenire a unei Morți (VPF – Value of Preventing a Fatality), arată raportul ETSC. Formula nu pune un preț pe viața unui om, ci ia în calcul valoarea bănească a unei morți, care ar fi putut fi evitată dacă un accident rutier nu se întâmpla. Indicele ține cont de PIB-ul și numărul populației unei țări, cât și de statisticile de productivitate economică. Citește aici cum se calculează indicele VPF

Astfel, în România s-au irosit în 2011 în jur de 3,7 miliarde de euro, pentru că au murit 2.015 oameni pe șosele. Între anii 2001 și 2011, pierderile s-au ridicat la peste 50 de miliarde de euro, pentru că au murit în accidente rutiere peste 27.700 de români. În medie, România pierde 5,1 miliarde de euro în fiecare an, cu o medie anuală la 10 ani de peste 2.700 de morți în accidente rutiere.

Când una dintre statistici este chiar fiica ta. „Eram un om de succes, aveam două secretare”

Înalt, ras în cap și cu ochi albaștri, Robert Stuba din Slovenia povestește cu abilitatea unui actor de comedie întâmplarea tragică ce i-a dat viața peste cap. Stuba a fost comandantul trupelor speciale de poliție din Slovenia, a fost purtătorul de cuvânt al ministrului de Interne sloven și a condus Comisia privind Siguranța Rutieră, din țara sa.

„Aveam de toate, un job bine plătit, două secretare, una foarte tânără și una foarte bătrână. Jonglam cu cifrele, eram tobă de informații”, își amintește râzând Robert.

Până în ziua în care cifrele și statisticile legate de oamenii morți în accidente rutiere, cu care lua ochii jurnaliștilor în fiecare zi, i-au dărâmat viața. Fiica lui a fost lovită grav de o mașină chiar de ziua ei, când mergea la școală. Robert Stuba și-a dat demisia din Ministerul de Interne și a decis să facă ceva concret pentru a crește siguranța rutieră în mica lui țară. Conduce o asociație care pune în legătură peste 3.000 de familii care și-au pierdut un membru într-un accident rutier și care militează pentru siguranța rutieră.

Cu o populație de doar 2 milioane de locuitori, Slovenia are un parc auto impresionant: peste 1,2 milioane de mașini. În perioada 2001-2007, Slovenia se situa cot la cot cu România, în ce privește numărul de morți în accidente rutiere: la coada clasamentului. Acum, este printre țările fruntașe, cu o reducere de 50% a acestei cifre în perioada 2007-2010.

Siguranța rutieră e doar o problemă de percepție, vrea Robert Stuba să înțelegem cu toții. A reușit să o facă să priceapă asta chiar pe șefa instituției unde lucrase, oferind un moment rar întâlnit: un ministru de Interne care plânge.

Katarina Kresal, ministru de Interne al Sloveniei între 2008 și 2011, a izbucnit în plâns în fața presei, atunci când asociația lui Robert Stuba a pus-o față în față cu câțiva părinți care își pierduseră copiii în accidente rutiere. De atunci, ea s-a implicat activ în elaborarea unor legi și strategii pentru reducerea și prevenirea accidentelor rutiere, susține Stuba.

România: avem echipă, nu avem valoare

În ciuda reducerii constante a numărului de victime în accidentele rutiere pe care România o înregistrează în ultimii ani, țara noastră se află la coada clasamentului în Europa. Ba chiar deține recorduri negre.

România este singura țară din Europa unde numărul tinerilor între 15 și 30 de ani care mor în accidente rutiere a crescut în perioada 2001-2011. România este printre puținele țări care se pot mândri cu valori pozitive la o statistică cel puțin ciudată: pietoni morți pe autostradă.

Până în 2020, România a fost de acord, alături de celelalte membre ale UE, să reducă numărul de morți în accidente rutiere cu 50%. Pentru a atinge această țintă, a fost elaborată o Strategie pentru Siguranța Rutieră, despre care gândul a scris aici.

Cu toate acestea, documentul elaborat la începutul anului 2012 se află și acum în faza de avizare, pe birourile ministerelor, Guvernul neadoptându-l încă.

Totodată, nu există un buget stabilit pentru punerea în aplicare a acestui plan de creștere a siguranței rutiere. România se află totuși într-o companie selectă din acest punct de vedere: nici Marea Britanie, elveția, Suedia, Austria și alte 11 țări europene nu au un buget pentru implementarea unui astfel de plan, conform raportului ETSC din 2012.

Ce face Poliția Rutieră

Siguranța rutieră ține de patru mari factori, conform specialiștilor: șosele, participanți la trafic, vehicule și sistemul de reacție în caz de accident. Cu cât acestea sunt mai sigure, cu atât crește siguranța rutieră. Dacă la ultimele două capitole, România nu stă rău, la primele stă dezastruos: calitatea șoselelor și educația participanților la trafic.

Începând cu 2008, Poliția Română și-a intensificat acțiunile de educație rutieră, prin campanii informative, dar și prin razii de amploare pe șosele. Acest lucru a dus la scăderea constantă a numărului de victime în accidente rutiere, începând cu anul 2008, care a fost vârful istoric al victimelor pe șosele (3.065 morți), a explicat comisarul șef Costin Tătuc, director adjunct al Poliției Rutiere.

„Nu am fost de acord că educația rutieră la adulți se face doar prin pedepse”, a spus Tătuc, explicând că polițiștii români încearcă să îmbine campaniile educative cu sancțiunile bănești aplicate șoferilor care nu respectă legea.

În 2011, au fost aplicate aproape 3 milioane de amenzi șoferilor. Cu toate acestea, gradul de colectare a banilor din amenzile respective este infim: cel mult 25%. De colectarea amenzilor nu se ocupă Poliția, ci administrațiile locale.