România, cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasament PISA: 44% din elevi nu înțeleg ce citesc / Asociația Părinților: Culegem ce am semănat. Vom avea elevi care nu vor fi angajați pe piața muncii / Premierul Orban: Creșterea calității educației trebuie făcută prin măsuri de substanță

România are cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasamentul PISA, care arată cât de pregătiți sunt elevii de 15 ani. Țara noastră se clasează pe locul 47 din 79 de țări. Gradul de analfabetism funcțional este mare: 44% dintre elevi nu înțeleg ce citesc.

România are cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasamentul PISA, care arată cât de pregătiți sunt elevii de 15 ani. Țara noastră se clasează pe locul 47 din 79 de țări. Gradul de analfabetism funcțional este mare: 44% dintre elevi nu înțeleg ce citesc.

Cea mai mare scădere în clasamentul PISA este înregistrată la matematică, unde România a obținut un scor de 430 de puncte, față de 444 în 2015.Aproximativ 53% dintre elevi au atins nivelul 2 sau mai mare la matematică, în condițiile în care media OCDE este de 76%. Acești elevi pot interpreta și recunoaște modul în care o situație poate fi reprezentată matematic.

3% dintre elevi au obținut nivelul 5 sau mai mare la matematică, ceea ce înseamnă că ei pot modela situații complexe matematic și pot selecta, compara și evalua strategiile adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le trata, media OECD este de 11%.

La științe, România are 426 de puncte, față de 435 în 2015.Aproximativ 56% dintre elevi au nivelul 2 sau mai mare în știință, la o medie OECD de 78%. Acești elevi știu cel puțin să dea explicații în anumite contexte familiare sau pot trage concluzii.Doar 1% dintre elevii români au avut performanțe la știință (nivelul 5 sau 6) vs media OECD de 7%. Asta înseamnă că acești elevi își pot aplica cunoștințele învățate la știință în diferite situații.

La citire, România a obținut 428 de puncte față de 434 în 2015. La acest capitol suntem aproape de nivelul din 2009, când țara noastră obținea 424 de puncte. Un procent de59% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 la citire, media OECD fiind de 77%, ceea ce înseamnă că acești elevi pot identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite și pot reflecta asupra scopului și formei textelor. Numai 1% dintre elevii români sunt performanți în privința citirii, adică au putut să atingă nivelul 5 sau 6, media în OECD fiind de 9%.

În urma acestor rezultate, se apreciază că gradul de analfabetism funcțional este mare: 44% dintre elevi nu înțeleg ce citesc.

România ocupă în clasamentul PISA locul 47 din 79 de țări.

Consiliul Național al Elevilor: Sistemul educațional actual nu corespunde nevoilor actualei generații

Consiliul Național al Elevilor (CNE) solicită să fie luate măsuri urgente în Educație, care să ducă la scăderea ratei analfabetismului funcțional, după publicarea raportului PISA. Elevii spun că sistemul nu corespunde nevoilor și intereselor actualei generații de elevi.

Consiliul Național al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul Educației, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcțional, după publicarea Raportului PISA 2018.

„Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Acest aspect îngrijorător ne îndeamnă să tragem un semnal de alarmă cu privire la calitatea educației din România și, de asemenea, să solicităm factorilor decizionali din sectorul educațional să își aplece atenția către formarea inițială și continuă a cadrelor didactice. Suntem de părere că această formare ar trebui realizată în conformitate cu metodele inovative de predare, astfel încât acestea să corespundă nevoilor și intereselor actualei generații de elevi. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie instruite pentru a sesiza încă din clasele primare pre-rechizitele analfabetismului funcțional, iar în vederea garantării echității, este necesară implementarea unor programe de țară pentru a recupera decalajele întâlnite între școlile din mediul urban și cele din mediul rural”, se arată într-un comunciat transmis, marți, de CNE.

Pentru soluționarea acestor probleme, elevii cred că factorii decizionali trebuie să prioritizeze revizuirea planurilor-cadru, prin operaționalizarea grupurilor de lucru aferente, din care face parte și structura de reprezentare a elevilor la nivel național.

„Considerăm că pentru a eficientiza dobândirea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor necesare unui elev la finalitatea învățământului secundar este nevoie de o prioritizare a etapelor dezvoltării curriculumului, după cum urmează: identificarea subiectelor a căror abordare va genera deprinderea calitativă a unui număr maxim de elemente din profilul de formare a absolventului, integrarea acestor componente în discipline specifice, stabilirea unei programe care să satisfacă obiectivul propus și, ulterior, în funcție de volumul și complexitatea noilor materii, creionarea planurilor cadru. Mai mult decât atât, unul dintre principiile de generare a planurilor cadru, principiul racordării la social, presupune ca planul de învățământ să fie astfel conceput încât să favorizeze diverse ieșiri din sistem”, se arată în comunicat.

Elevii cred că variantele propuse nu reușesc să diferențieze așteptările din partea unui absolvent al ciclului inferior al învățământului liceal cu unul al ciclului superior al aceluiași tip de învățământ, iar ei vor să pună în lumină faptul că elevul ar trebui, până la finalul clasei a X-a, să fundamenteze competențele referitoare la viața civică și socială, ca mai apoi să se poată orienta pentru a-și alege o carieră.

„Susținem trandisciplinaritatea și considerăm că aceasta ar trebui valorificată în sistemul de învățământ preuniversitar, în vederea garantării unui spectru mai larg de informație din mai multe domenii cheie, care să pregăteasă elevul atât pentru evaluările standardizate, cât și pentru a deveni un cetățean activ, implicat în viața comunitară. De asemenea, în vederea obținerii unui sistem educațional calitativ, centrat pe nevoile beneficiarului său direct, elevii din România își doresc ca, în cadrul procesului instructiv-educativ, teoria să fie îmbinată cu practica, astfel încât bagajul informațional să fie livrat într-un mod cât mai interactiv, prietenos și accesibil. Nu în ultimul rând, dorim să reiterăm importanța serviciilor de consiliere și orientare în carieră: elevii trebuie să fie permanent motivați să învețe, să deprindă abilități absolut necesare pentru dezvoltarea lor, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Este o certitudine faptul că stilurile de învățare nu sunt uniforme, fiind pliate pe specificul fiecărui beneficiar direct al sistemului educațional, de aceea transmitem decidenților faptul că elevii trebuie încurajați să își poată identifica, prin mecanisme clare, stilul de învățare optim pentru aceștia”, mai arată elevii.

De altfel, Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor, a spus că rezultatele din raportul PISA trebuie să reprezinte un „motiv de îngrijorare” pentru toți factorii implicați.

„Rezultatele care au fost făcute publice astăzi, la testările PISA, trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi, indiferent la ce nivel suntem implicați în elaborarea și/sau monitorizarea politicilor educaționale. Sistemul acesta educațional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor și intereselor actualei generații de elevi, iar pentru a soluționa aceste probleme stringente, este necesar ca mai întâi să le identificăm. În fiecare comunitate școlară. Nu consider că, la momentul actual, trebuie să ne mulțumim cu comoditatea unei soluții universale, soluțiile, în sistemul educațional, trebuie pliate pe fiecare comunitate școlară în parte, pe fiecare elev în parte”, a declarat Pup.

Asociația Părinților: Culegem ce am semănat. Vom avea elevi care nu vor fi angajați pe piața muncii

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, (FNAP-I.P), Iulian Cristache, a declarat, pentru MEDIAFAX, că rezultatele PISA, cele mai slabe pentru România în ultimii ani, erau de așteptat în condițiile în care s-au perindat atâția miniștri la portofoliul Educației în ultima perioadă.

„Practic culegem ce am semănat, atâta timp cât avem în patru ani de zile, noua miniștri schimbați, dacă nu mă înșel, atâta timp cât avem o programă școlară bazată pe teorie și nu pe un învățat de tip organic, pe un învățat de tip mecanic și niște competențe care se bazează pur și simplu pe cele teoretice, astfel încât să nu existe posibilitatea re abilitați practice, aatât timp cât profesorii se cramponează numai într-o creștere salarială, binevenită de altfel, fără să pună în balanța și calitatea actului educațional. Atâta timp cât noi, părinții, nu conștientizam că rolul nostru este să venim în sprijinul școlii, și nu să fugim după fondul școlii (…) era de așteptat, oricum nu mă așteptam neaparat la un clasament favorabil, chiar dacă aveam un clasament favorabil, ma gândeam undeva la două-trei locuri în poziții mai bune sau două trei locuri mai în spate, oricum nu era o evoluție pentru că nouă miniștri în patru ani de zile înseamnă o lipsă de flexibilitate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

Iulian Cristache a precizat că sistemul educațional este în colaps de o bună perioadă de timp, iar efectele acestei decăderi vor fi vizibile în scurt timp.

„Efectele se vor vedea în societate. Vom avea elevi care nu vor avea competente practice și nu vor fi angajați pe piața muncii, o mare parte dintre ei la finalul clasei a XII-a vor cere șomaj și după 6 luni de zile vor încerca să se angajeze mulți la negru sau, dacă nu vor încerca să iasă in afara granițelor țării. Ne mirăm că de ce avem așa mulți români plecați în afara granițelor, pentru că acolo unii dintre ei sunt primiți cu brațele deschise și probabil sunt valorizați la un nivel de competență pe care ei îl arată acolo și nu îl pot arăta aici în țară. Societatea va avea de suferit”, a completat președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

Marius Nistor: Elevii noștri nu sunt pregătiți în conformitate cu cerințele testelor PISA

Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a precizat, pentru MEDIAFAX, în urma rezultatelor PISA 2018, că elevii din țara noastră nu sunt pregătiți în conformitate cu cerințele PISA, prin urmare nu era posibil să avem rezultate superioare ultimilor ani.

„Cred că în momentul de față nu se înțelege următorul lucru: elevii noștri nu sunt pregătiți în conformitate cu cerintele testelor PISA și lucrul acesta s-a spus de atâția ani. Atâta vreme cât te informezi într-un anume fel, iar cerințele PISA sunt cu totul și cu totul altele, este clar că rezultatele nu sunt cele scontate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.

Marius Nistor arată însă că rezultatele sunt mai bune decât cele din 2000, 2012.

„Oricum stăm mai bine decât la rezultatele din 2000, 2012, perioada de vârf, dacă nu mă înșel, a fost 2015. Repet, atâta vreme cât elevii nu sunt pregătiți conform cerințelor testelor PISA, categoric nu poți să ai rezultate net superioare raportat la ceea ce s-a obținut pànă în momentul de față. Este vorba de o schimbare majoră care trebuie operată în regim de maximă urgență. În situația în care s-au schimbat prea mulți miniștri ai Educatiei, cel puțin în guvernarea trecută, iar în momentul acesta avem un Guvern de tranziție pe un an de zile până când momentul în care vor trece alegerile parlamentare, se va contura o altă majoritate, categoric, nu putem să ne așteptam la modificări de substanță. Dar putem începe”, a conchis Nistor.

Mircea Miclea, despre raportul PISA: Măsurile trebuiau luate acum șapte ani. Nu s-a respectat legea

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a declarat, marți, că se știa de șapte ani că există acest procent de elevi cu performanțe sub minimul necesar, după ce au fost evaluați în clasa a doua, referindu-se la Raportul PISA. Fostul ministru spune că Legea Educației nu a fost respectată.

„Dacă ne uităm la aceste rezultate, 30% dintre elevi sunt cu performanțe sub minimul necesar, deci sunt cu probleme serioase de analfabetism funcțional. Exact același procentaj a fost atunci când ei au fost evaluați în clasa a doua. Noi știam cu 7 ani înainte că există cest procent de elevi, datele de atunci se pot arată. Din păcate, aceasta este cauza principala a acestor rezultate, nu s-a aplicat Legea educației, care spunea că aceste rezultate de la evaluările naționale din a doua, a patra, a șasea, se iau că evaluări formative, adică pe baza lor, tu iei măsuri, atunci când le ai, deci trebuiau luate măsurile în urmă cu 7 ani și aveam alte rezultate acum. Atunci când ai aceste evaluări stabilești pentru cine faci învățare remedială, adică de exemplu faci meditații în after-school cu elevii respectivi, pentru cine faci consolidare”, a spus Mircea Miclea, fost ministru al Educației, la Digi Tv.

Fostul ministru afirmă că legea nu s-a respectat „de la nivelul școlii până la minister”, iar profesorii când au avut rezultatele le-au ascuns.

„Este vorba de o situație de nerespectare a legii de la firul ierbii, de la nivel de școală până la nivel de minister, pentru că profesorii când au dat aceste evaluări și au obținut rezultatele, le-au ascuns, de fapt, de părinți și nu au făcut nimic cu ele, că să optimizeze procesul de învățare. Nici ministerul prin inspectoratele județene nu au luat aceste rezultate să fie luate în calcul, pentru inspecțiile pe care urmau să le facă și pentru evaluarea profesorilor. A fost, așadar, o încălcare, o nerespectare a legii și soluția era în lege, nu are rost să mai vorbim acum de soluții. Soluțiile sunt din 2011, sunt paragrafele explicite de lege, care spun ce e de făcut”, a mai spus Miclea.

Fostul ministru spune că toți cei care ar fi trebuit să ia măsuri și nu au făcut acest lucru sunt vinovați de situația în care a ajuns educația.

„Această vinovăție colectivă, toți suntem vinovați, toți trebuie să luăm măsuri, este aberantă. Unii au gândit ce trebuie făcut, sunt unii profesori în școală care își fac treaba, nu toți sunt vinovați, sunt unii care sunt vinovați, cei care își fac treaba prost, de la nivelul de minister și până la nivel de școală. Dar ca să schimbăm această situație ar trebui creșterile salariale să nu fie făcute nediferențiat, adică creștere egală de salarizare la toată lumea, ci diferențiat, în funcție de performanță profesorilor”, afirmă Miclea, dar recunoaște că niciun sindicat din Educație nu ar accepta acest lucru.

Reacții la punctajul României în clasamentul PISA | Consiliul Național al Elevilor: Sistemul educațional actual nu corespunde nevoilor actualei generații / Premierul Orban: Creșterea calității educației trebuie făcută prin măsuri de substanță / Cioloș: Programa școlară din România este depășită

Consiliul Național al Elevilor (CNE) solicită să fie luate măsuri urgente în Educație, care să ducă la scăderea ratei analfabetismului funcțional, după publicarea raportului PISA. Elevii spun că sistemul nu corespunde nevoilor și intereselor actualei generații de elevi.

Ludovic Orban a declarat că trebuie luate măsuri „de substanță” pentru a crește calitatea educației, nu măsuri „cosmetice”, întrebat despre rezultatele testului PISA. Premierul a precizat că proiectul președintelui Iohannis, „România Educată”,stă la baza acțiunii guvernamentale în educație.

Citește continuarea…