România, China și „Drumul Mătăsii”. Învățăturile americanului George Friedman către Victor Ponta și un mesaj misterios al SRI: „Winter is coming!”

De câțiva ani, conceptul de reînviere într-o manieră modernă a Drumului Mătăsii din antichitate, care făcea legătura între Asia și Europa, prin Orientul Mijlociu, și asigura fluxul de mărfuri, bogăție și cunoștințe între extremele acestor două continente, și-a găsit locul în lista de preocupări ale actorilor internaționali. Ca și în trecut, ideea este în esență simplă: statele situate de-a lungul acestui flux de bogăție prosperă și progresează. Lansat de SUA, îmbrățișat de China, cu o Rusie care nu este explicit exclusă, însă nici invitată, fiind prea ocupată cu propriul concept politico-economic al Eurasiei, ideea „Noului Drum al Mătăsii” a ajuns și în România și la Guvernul său. Privite din această perspectivă, a apropierii Europei de Asia și de centrul său de putere economică, China, tratamentul bizar de călduros pe care, în ultima perioadă, oficialii României îl arată celor chinezi capătă sens.

România vrea să joace la masa celor bogați, vrea să atragă investiții și să devină un nod de transport al energiei, mărfurilor, comunicațiilor și investițiilor pe această magistrală istorică, lucru care i-ar aduce profit și putere regională. Paradoxal, prin vocile de la București, România dă semnale că este suficient de inteligentă să nu își pună toate ouăle într-un singur coș, dând de înțeles că la București e loc și de parteneriat strategic cu SUA, și de mângâieri economice cu China și restul Asiei.

Experții internaționali și oficialii români strânși la Bucharest Forum 2014, organizat de Institutul Aspen România, condus de Mircea Geoană, au discutat care sunt avantajele acestei idei, dar și care sunt obstacolele care la ora actuală par insurmontabile pentru un nou Drum al Mătăsii. Criza din Ucraina, provocată de Rusia, sau incapacitatea Europei de a vorbi pe o singură voce, mai ales când vine vorba de chestiuni economice și comerciale, par să fie cele mai importante.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

Ponta se luptă cu meșterul Manole pe Drumul Mătăsii

Premierul Victor Ponta a explicat experților și diplomaților veniți la București că România are o poziție naturală de a deveni o poartă a Europei dinspre Orient și că această oportunitate poate fi folosită sau poate fi ratată. De asemenea, liderul PSD a considerat că în ciuda crizei din Ucraina, nu este benefic ca marii actori internaționali să se concentreze doar pe soluționarea unei crize de moment, ci să gândească și planuri pe termen lung. Noul Drum al Mătăsii ar fi un astfel de plan, la care România vrea să ia parte și să profite economic de pe urma sa. Premierul le-a vorbit celor prezenți despre legenda meșterului Manole, cu care România ca țară se luptă și azi: ce se construiește într-o zi, se năruie peste noapte. Acest concept politico-economic ar ajuta la evadarea din acest ciclu fatidic, a explicat Ponta.

„O nouă cale a mătăsii în secolul 21, care să lege Asia de Europa, acum nu mai este doar o utopie. Este un proiect vizionar la care foarte multe minți luminate și foarte multe popoare lucrează. Cred că poziția naturală a României, de poartă a Europei dinspre Orient, de frontieră estică a UE și a NATO, este o uriașă oportunitate pe care o putem folosi sau putem să o ratăm. O cale a mătăsii poate să treacă prin anumite regiuni sau poate să le ocolească, dacă ele nu oferă stabilitatea și predictibilitatea pentru un astfel de proiect transcontinental”, a spus Victor Ponta.

Premierul Ponta a spus că în prezent, între factorii de decizie din Occident, se vorbește foarte puțin de proiecte și cea mai mare parte a discuțiilor este dedicată găsirii de soluții pentru crize punctuale, cum ar fi cea dintre Ucraina și Rusia, însă dacă s-ar găsi un proiect strategic și economic mai vast, acesta ar rezolva și crizele respective.

„Preocuparea României va fi aceea de a fi un actor regional, un exportator de stabilitate și securitate, dar și de a fi un participant la proiecte cum ar fi cel al Căii Mătăsii. Cred că în 4-5 ani trebuie să fim pentru vecinii noștri, dar și pentru Balcanii de Vest, un exemplu de succes în ce privește integrarea europeană și transatlantică și un sprijinitor frecvent al acestui pacurs pentru celelalte țări din regiune. Privirile către partenerii noștri tradiționali, dar și spre potențialii parteneri dinspre Orient, capacitatea noastră de a oferi stabilitate și predictibilitate în această zonă atât de dificilă, viziunea noastră de a lucra cu alți parteneri precum Turcia, toată această capacitate a noastră de a nu gândi doar pe termen foarte scurt, ci de a gândi în termeni măcar de 5-10 ani, ne ajută să credem că nu tot ceea ce construim azi, la noapte se va dărâma, ci că putem să construim poate mai încet, dar pe termen lung„, le-a spus Victor Ponta celor prezenți la dezbateri.

Replica i-a venit puțin mai târziu de la vicepreședintele KazMunaiGaz, Azamat Jangulov, care i-a dat dreptate premierului Ponta: există idei bune în România, dar ele se dărâmă peste noapte, iar dacă dorim să intrăm pe un nou Drum al Mătăsii, ar fi bine să ne punem la punct infrastructura.

„Cred că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să construim un climat de investiții real în România și în regiune. Competiția globală este dură, iar companiile aleg cea mai simplă cale, din China către Europa. În Kazahstan am investit 5 miliarde de dolari pentru șosele, am investit în infrastructura transcaspică foarte mult. (…) Mărfurile aleg Grecia sau alte țări, pentru că infrastructura de la Constanța nu e foarte bună. Timpul trece fără ca lucrurile să se schimbe. Noi, companiile avem motivația să le facem, dar asta nu se întâmplă și la nivelul guvernelor. Putem veni cu idei foarte bune ziua, apoi le distrugem noaptea, după cum a zis și primul ministru Ponta„, a spus oficialul companiei asiatice care a preluat în urmă cu 7 ani grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu.

Aceeași problemă a semnalat-o chiar și un membru al cabinetului Ponta, ministrul Transporturilor Ioan Rus: „Niciodată  nu ați văzut o apă care curge de jos în sus, tot așa și banul vine numai acolo unde se găsește profitul. Trebuie să creăm condiții în țara noastră pentru a se face profit. (…) Pot să cred că mă pot bate cu olandezii, dar ei vor aduce marfa cu o medie de 80 km la oră, iar eu în România o pot aduce cu doar 20 km la oră. Avem probleme și din acest punct de vedere de a vedea rațional lucrurile„.

„Noi nu mai avem riscurile lui Columb, să descoperim America”, a mai cugetat ministrul Rus. Avea să fie contrazis puternic de analizele geopolitice care au urmat.

George Friedman: „Doar malul de vest al Mării Negre rămâne în pace, iar România este singura ancoră de stabilitate”

Prezent la București, la această reuniune, George Friedman, directorul prestigiosului grup de analiză Stratfor, a fost de părere că un nou Drum al Mătăsii este un concept care sună bine, este extrem de provocator, dar care se confruntă cu dificultăți geopolitice foarte greu de surmontat.

„Problema de astăzi cu această idee este că toate porțiunile sale se află în criză. Ne uităm la Europa și ne amintim cum era în 2004 și vedem că problema este că Germania, principala putere, exportă doar 40% în țări din UE, iar restul în afară. Rezultatul a fost o masivă destabilizare a Europei de Sud, iar Europa de Est a ajuns întro poziție dificilă pentru că restului lumii nu îi pasă de problemele sale cu Rusia. China se află în procesul de a se adapta la un ritm de creștere mult mai scăzut decât s-a obișnuit în ultimii ani, iar asta are repercusiuni economice și sociale. Nu poate exista schimbare economică fără criză socială și mă uit la cum tratează China problema din Hong Kong. Vedem un drum lung pe care este foarte dificil să mergi. Cum treci prin Mesopotamia, către coasta Mediteranei, cum treci prin Marea Neagră?„, a spus Friedman.

În opinia analistului american, Marea Neagră este epicentrul acestor crize de la granița Europei cu Asia și poate că tot aici se găsește și soluția rezolvării lor. În jurul Mării Negre, singurul actor care oferă stabilitate cu adevărat este România, consideră Friedman, iar acest lucru, în contextul discuției despre Drumul Mătăsii, o face cel mai potrivit loc pentru a face pasajul între Europa și Asia.

„Când te uiți la această criză, vezi că Marea Neagră este acum în centrul crizei. La Sud, în sudul Turciei, în Irak, este un haos extraordinar. Nimeni, în 2004, nu se gândea că după intervenția SUA, acesta va fi rezultatul. Era foarte dificil să îți imaginezi ce fel de stat va deveni Rusia, era dificil să îți imaginezi schimbările economice. La Nord, avem o luptă teribilă între Rusia și Vest. Pentru Rusia, Ucraina este o problema existențială, este zona tampon unde au distrus Wermacht-ul, au un mare interes energetic și industrial. Pentru SUA și Europa, este mult mai puțin importantă. La Est avem Caucazul, unde Rusia a invadat în 2008, iar nesiguranța este un mod de viață. Doar malul de Vest al Mării Negre este în pace și nu mă refer aici la Bulgaria, ci la România: este singura ancoră de stabilitate care rămâne intactă, alături de Turcia, care vrea să devină o mare putere, dar are grijă să nu fie prinsă în haosul din regiune și bineînțeles că nu le poate avea pe amândouă„, a analizat George Friedman contextul geopolitic al Mării Negre.

În ce privește Drumul Mătăsii, Friedman a arătat că există semne de întrebare și provocări foarte serioase pentru transpunerea în realitate a acestui concept, venind astfel în contrapunct cu entuziasmul afișat de oficialii români: „Ideea Drumului Mătăsii există și este diversă. Toți cei care sunt parte a acestui Drum – nu ai de ales, fie te afli acolo, fie nu, au două probleme: conceptul abstract de Drum al Mătăsii și întrebarea practică cum îl facem realitate. Răpunsul este că azi trebuie să o faci foarte atent. Să te gândești la Drumul Mătăsii este important, atâta timp cât rămâi ancorat în realitatea că nu te afli pe un drum pe care ca să ajungi dintr-o parte în alta, fără să fii răpit. (…) Drumul Mătăsii este acolo, este o realitate care nu poate fi evitată, însă acum geografia trebuie să fie dinamică, pentru că anumite părți ale acestui Drum se deschid, iar altele se închid„.

Marile provocări pentru conceptul unui nou Drum al Mătăsii sunt, în opinia lui Friedman, Rusia și divizarea Europei, respectiv lipsa unui obiectiv comun, în special economic.

„Prima provocare este Rusia, o economie aflată în declin, care se bazează covârșitor pe un singur bun al cărui principal client se află în haos (Europa). Când vorbim de UE și de instituțiile sale din Est, problema este că UE nu a construit ea însăși instituții sustenabile. Sunt de acord cu UE trebuie să fie responsabilă pentru Est, dar Grecia și Spania au șomaj de 25%, Europa de Sud este o catastrofă, restul Europei este indiferentă față de Estul Europei. Aceasta nu este o entitate care poate lua decizii colective. Este cea mai mare problemă. SUA nu vrea să aibă rolul de polițist global, când Franța a intervenit în Mali, SUA i-au ajutat, când s-a intervenit în Libia, SUA au ajutat. SUA sunt mult mai interesate ca problema Rusiei să fie rezolvată de o Europă puternică. Problema este că nu există Europa, există Franța, Germania, Italia. Ideea că există o politică externă europeană sau o entitate care că promoveze o astfel de politică este greșită. Ca Drumul Mătăsii să supraviețuiască, cele două capete ale sale trebuie să supraviețuiască”, a spus Friedman.

Americanul a mai arătat că pentru realizarea unui Drum al Mătăsii, este nevoie de o gândire care să nu ia în calcul Europa ca pe un întreg, ci ca pe niște actori naționali cu interese diverse.

„Dacă Turcia ar vrea să ia un rol de lider pentru a-și rezolva problemele de la sud, nu ar avea către ce putere europeană să privească. Dacă China ar vrea să contrabalanseze infuența Rusiei în Asia de Sud, nu ar avea la ce putere europeană să apeleze. Este o problemă de balanță a puterii euroasiatice. (…) Nu mi se pare deloc hazliu faptul că Scoția a vrut să se desprindă de Regatul Unit, iar 45% din scoțieni au fost de acord cu ideea. Europa nu se integrează, se dezintegrează. În ce privește Drumul Mătăsii, să nu vorbim de Europa, ci de țări individuale, pentru că nu există un interes comun„, a mai spus George Friedman.

Ian Bond: „Avem un grup de țări foarte disperate și nu văd acum cum să le duci pe toate în aceeași direcție”

O analiză mult mai aprofundată a obstacolelor pe care le are realizarea unui nou Drum al Mătăsii a făcut-o Ian Bond, de la Centre for European Reform din Marea Britanie, fost diplomat la Moscova, Washington, Viena sau în Letonia. Bond a arătat, ca și Friedman, că există o divizare prea mare între actorii care ar urma să fie implicați în acest proiect și că zonele de instabilitate din regiunea euro-asiatică sunt prea multe.

„Cele mai multe țări de-a lungul Drumului Mătăsii se duc fiecare în direcția ei – Ucraina, Georgia și Moldova către UE, la un ritm mult mai rapid decât e confortabilă UE. Fie că e cazul Armeniei care acceptă cu greu îmbrățișarea Rusiei, fie că e cazul Kârgâzstan și Tadjikistan care sunt mai bucuroase să accepte beneficiile de pe urma relației cu Rusia, fie că e vorba de Kazahstan care încearcă să aibă o politică de bună înțelegere cu toată lumea sau de încercările Uzbekistanului de a nu se înțelege cu nimeni. Avem un grup de țări foarte disperate și nu văd acum cum să le duci pe toate în aceeași direcție. În background avem Rusia„, a spus Ian Bond.

„O altă mare problemă a Drumului Mătăsii este că dacă te uiți la țările central-asiatice și la politica eurasiatică promovată de Rusia, se vede că ele au dus o politică de regionalism închis, în care au ridicat ziduri și au căutat să dezavantajeze țări precum China, care încearcă să facă comerț în regiune, nu de regionalism deschis, unde toată lumea ar beneficia de acest aranjament. O altă problemă sunt factorii de instabilitate din această regiune și nu mă refer doar la cei evidenți, precum Nagorno-Karabah, dar și cei mai puțin declarați, precum relația dintre Uzbekistan și vecinii săi sau între Tadjikistan și Kârgâzstan”, s-a referit Bond la punctele fierbinți, în afară de Ucraina, care ar afecta un traseu clasic al Drumului Mătăsii.

Expertul britanic a recomandat UE să se concentreze mai mult pe țările din Parteneriatul Estic – Georgia, Moldova, Ucraina, și mai puțin pe îndepărtatele Azerbaidjan sau Armenia, pentru că dacă aceste state eșuează, va exista un nou nivel de instabilitate la granițele Europei.

SRI: „Winter is coming”

Inspirat de un titlu din programul dezbaterii, dar și familiarizat cu universul seriei „Game of Thrones” (Urzeala tronurilor), reprezentantul Serviciului Român de Informații, Valentin Filip (lector la Academia Națională de Informații), care i-a ținut locul directorului George Maior, a vorbit despre nevoia de pregătire în fața unor actori care nu au aceleași interese cu occidentalii.

„Winter is coming (replică din Game of Thrones, semnifică apropierea unor vremuri de restriște și a unei confruntări între forțele răului și ale binelui – n.r). Există niște forțe întunecate care ne dau târcoale și trebuie să fim pregătiți pentru ele. Dar este și vorba despre un apel la responsabilitate mai mare, la stabilitate și predictibilitate. În ce privește România, noul Drum al Mătăsii este o oportunitate strategică nouă pentru o țară veche. Motivele sunt evidente, acum suntem la granița Europei, dar suntem de partea cea bună a granței, înăuntru. Avem resurse și trebuie să găsim investitorii potriviți pntru a le exploata„, a spus Filip.

Reprezentantul SRI a mai explicat că, spre deosebire de Războiul Rece, acum cele două părți aflate în aparent conflict și care au standarde diferite în ce privește legile internaționale (Estul și Vestul) au totuși interese comune.

„Cele două părți nu mai sunt acum atât de incompatibile ca în trecut. Trebuie să existe un teren de mijloc, o modalitate prin care să găsim o cale de a avansa interesul nostru comun, pentru că Europa și China au un interes comun – nevoia de stabilitate și de predictibilitate în zonă. Comerțul a adus mereu progres și toți avem un interes comun în progres, iar acesta este amenințat de instabilitate„, a explicat reprezentantul SRI.

SUA și China pe Drumul Mătăsii: „Fantezie” versus ideea cu 2 aripi și 5 conexiuni

Așa cum era de așteptat, americanii nu sunt atât de entuziasmați de ideea unui nou Drum al Mătăsii, chiar dacă ei au lansat conceptul, însă sub o cu totul altă formă, implicând mai ales India, Afganistan și Pakistan și mai puțin China și Asia Centrală.

„Să te aștepți că dacă construiești infrastructura, Vestul va cumpăra produsele din Estul îndepărtat este o fantezie. Nu s-a dovedit că funcționează, mai ales în situațiile de criză. Asta nu înseamnă că nu trebuie făcut. Nu trebuie să faci aici un nou spațiu unic, ci o colecție de orașe care să răspundă cererii. Noțiunea că Europa sau China va trage mai tare este o noțiune romantică a Căii Mătăsii. Comerțul nu este o armă sau o cale de a rezolva dificultățile politice, asta trebuie înțeles. Încă sunt în căutarea unui exemplu în care sancțiunile economice și comerciale au rezolvat ceva”, a spus Gary Litman, vicepreședinte al Camerei de Comerț a SUA.

De cealaltă parte, viziunea Chinei asupra unui nou Drum al Mătăsii a fost explicată de Shen Weizhong, directorul adjunct al Departamentului pentru Afaceri Europene din Ministerul de Externe al Chinei.

„Conceptul Drumului Mătăsii este fierbinte și va deveni și mai fierbinte. În 2011, această inițiativă a fost lansată de SUA, iar noi am fost devastați. De ce un concept atât de iubit de China a fost lansat de SUA? După 2 ani, președintele nostru a propus o viziune strategică asupra noului Drum al Mătăsii – o centură economică pe pământ și pe mare. Una pe pământ, una pe mare, iar cele două centuri vor converge undeva în Italia. Unii spun că este o propunere cu două aripi. Asta este ideea. Sincer, trebuie să spun că există 1.000 de versiuni în China acum. Toată lumea vorbește despre cum să o transpunem în realitate. Există 5 conexiuni între aceste două centuri. Prima este cea politică, apoi infrastructura, apoi comerțul. A patra este valuta interconectată și a cincea conectarea inimilor oamenilor. Sunt 5 conexiuni mutuale și credem că este mai bine să existe două căi pentru a le atinge – cooperare economică și schimburi culturale”, a explicat tânărul diplomat chinez.

Reprezentantul Chinei a mai accentuat ideea că trebuie evitate ciocnirile de interese și dominarea unei propuneri în fața altora, atunci când se vorbește de noul Drum al Mătăsii. „Vor exista multe dificultăți, suntem foarte hotărâți, dar să o luăm cu pas cu pas. Vor exista consultări cu toată lumea”, a spus oficialul de la Shanghai.