România cumpără 4 corvete noi, pe care Olanda le va fabrica la Galați. Cât costă navele și de ce are România nevoie de ele

Ministerul Apărării Naționale va achiziționa, prin compania Romtehnica, 4 corvete multifuncționale noi din clasa Sigma, de tip 10514, de la producătorul olandez Damen Shipyards Group, care vor fi fabricate la șantierul naval de la Galați, deținut de Damen, în colaborare cu șantierul din Olanda al companiei. Programul de achiziție se va întinde pe patru ani, iar statul român este dispus să cheltuiască 3,6 miliarde de lei, adică aproximativ 800 de milioane de euro, pentru cele patru nave militare noi, după cum arată un proiect de hotărâre de Guvern, pus în dezbatere publică de MApN.

Prima corvetă ar trebui să fie gata în doi ani și jumătate de la semnarea contractului, iar restul navelor în maximum 7 ani. Pentru 2017, ar urma să fie alocate acestui contract 562,5 milioane de lei (125 de milioane de euro). Corvetele respective au o durată de viață de 30 de ani, iar România a considerat „esențială” achiziționarea lor, printr-o decizie CSAT, pentru a-și putea îndeplini rolul în NATO, în condițiile în care situația de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre se degradează, din cauza Rusiei.

„În prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acțiunile de încălcare a normelor de drept internațional, prin punerea în discuție a ordinii internaționale, conservarea conflictelor înghețate și intensificarea prezenței militare. Forțele navale române, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar, trebuie să dispună de o structură de forțe modernă, credibilă și echilibrată în raport cu forțele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre”, arată MApN în nota de fundamentare a proiectului de HG.

MApN arată că înțelegerea cu firma din Olanda include și un program de offset (compensatoriu), prin care se solicită ca lucrările de mentenanță să fie făcute în România pe toată durata de viață a corvetelor, ca în prețul contractului să fie inclusă și modernizarea fregatelor de tip T22 pe care le dețin deja Forțele Navale Române, instruirea militarilor, precum și construirea unui centru de mentenanță și construcție de corvetel în România, pentru care se va face transferul de tehnologie de la Damen.

În martie 2016, MApN lansa o licitație pentru modernizarea fregatelor de tip T22, pentru care punea la bătaie 1 miliard de lei, adică aproximativ 220 de milioane de euro. În cursa pentru câștigarea contractului rămăseseră patru companii: un consorțiu turco-român (Havelsan-Centrul pentru servicii de radiocomunicații), Lockheed Martin (SUA), Finmeccanica (Italia) și grupul francez DCNS. Din anunțul lansat de MApN privind proiectul de contract cu Damen, reiese că modernizarea fregatelor ar urma să facă parte din contractul de furnizare de corvete noi.

Fiind o achiziție militară strategică, din cadrul unui program de înzestrare aprobat de CSAT, nu va avea loc o licitație deschisă, decât în măsura în care unele echipamente sau armamente cu care vor fi dotate corvetele nu pot fi oferite de olandezii de la Damen. Vor exista însă runde de negociere cu Damen, la nivelul unei comisii de experți. Selecția acestui furnizor, arată MApN, s-a făcut în urma unei analize de specialitate la nivelul Armatei, care a inclus 13 modele de corvete, dintre care s-a constatat că doar patru corespund necesităților Forțelor Navale Române.

Dintre acestea patru, a fost ales modelul Sigma 10514 de la Damen, pentru că „a avut cel mai bun raport preț/cerințe”, pentru că „este singura dintre proiectele analizate care poate avea propulsie electrică (zgomot redus la viteze mici), ceea ce constituie un avantaj în lupta antisubmarin”, pentru că „se poate realiza și integra la Șantierul Naval Damen Galați S.A., care face parte din Damen Shipyards Group, care a mai construit nave din această clasă”, dar și pentru că „termenul de livrare al clasei SIGMA a fost cel mai scurt raportat la celelalte proiecte analizate în Studiul de concept”, conform Notei de Fundamentare a hotărârii de Guvern.

„Astfel, prin realizarea în România a lucrărilor de construcție și dotare a corvetelor, se consolidează/dezvoltă infrastructura și expertiza la nivel național pentru executarea lucrărilor de construcție și dotare a navelor militare, de mentenanță a corvetelor pe durata de viață, dar și de mentenanță pentru alte tipuri de nave ale forțelor navale române, în timpul cel mai scurt, în volum complet, cu respectarea cerințelor de calitate conform standardelor NATO, pe timp de pace, dar și în situații de criză și la război, asigurându-se securitatea aprovizionării cu privire la aceste activități”, arată MApN în nota de fundamentare.

Armata mai arată că șantierul Damen de la Galați este singurul din România care poate și are experiența necesară să construiască astfel de nave, precizând că acesta și șantierul din Olanda sunt cele mai mari dintre cele peste 30 pe care le deține grupul Damen în lume. La Galați, Damen a produs în ultimii 20 de ani 19 nave militare pentru marina Olandei, dar și cea a Suediei, precum și o șalupă de patrulare pentru Garda de Coastă românească.

Modelul de corvetă ales de la Damen este cel mai mare și cel mai nou pe care îl produce compania din Olanda. Deocamdată, doar forțele navale ale Indoneziei au în dotare două astfel de nave. Nave militare produse de Damen se găsesc însă în dotarea forțelor navale ale SUA, Canadei, Olandei, Suediei, Marocului, Vietnamului sau Hong Kong-ului.

CITEȘTE AICI SPECIFICAȚIILE TEHNICE ALE CORVETELOR

De ce are nevoie România de nave militare

În prezent, Forțele Navale Române au în dotare cele două fregate multirol de tip T22, fabricate în anii `80 și cumpărate la mâna a doua din Marea Britanie, de la BAE Systems, în cadrul unui contract controversat, de 116 milioane de lire sterline, acordat în 2003, pe vremea guvernului Adrian Năstase. Ele au necesitat mai multe reparații de-a lungul timpului, însă sunt cele mai performante nave din dotarea marinei militare românești. Cele două fregate au participat la mai multe operațiuni ale NATO și ale Uniunii Europene, printre ele numărându-se acțiuni împotriva piraților din Golful Aden sau împotriva terorismului, în Marea Mediterană.

România mai are în dotare mai multe nave vechi, printre care fregata Mărășești, corvete, nave pentru minare-deminare, precum și submarinul nefuncțional Delfinul.

MApN arată că „cele mai eficiente nave de luptă de suprafață în zona de litoral sunt navele din clasa „corvetă”, cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră și în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare și calități nautice care să le permită executarea acțiunilor inclusiv în condiții hidro-meteorologice dificile”.

În prezent, România dispune doar de 4 corvete, care sunt „depășite din punct de vedere operațional și tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viață epuizată și dotare cu echipamente și tehnică de proveniență estică, a căror modernizare nu este fezabilă”, mai arată MApN.

Achiziția de nave militare vine în contextul în care România a promovat la nivelul NATO ideea unei grupări navale multinaționale în Marea Neagră, care să contracareze și să descurajeze acțiunile Rusiei în regiune, însă nu a reușit să obțină sprijinul Bulgariei și Turciei în jurul acestui proiect. De altfel, oficialii români s-au dezis de acest proiect, militând însă în continuare la nivelul NATO pentru o prezență mai puternică a forțelor aliate în Marea Neagră, prin exerciții și antrenamente mai intense, care să asigure o prezență continuă și rotațională a navelor NATO în Marea Neagră.

„Interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul național a unei capabilități industriale navale, în domeniul militar, în care să se construiască și să se doteze o primă corvetă în intervalul de 2,5 ani și gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maxim 7 ani, în vederea furnizării și intrării în înzestrarea forțelor navale române. Ulterior, această capabilitate navală de pe teritoriul național va trebui să fie în măsură să execute lucrările de mentenanță a corvetelor pe durata de viață a acestora, dar și lucrări de mentenanță pentru restul navelor din cadrul forțelor navale române, asigurându-se o creștere considerabilă a securității aprovizionării pe timp de pace, în situații de criză și la război”, mai arată MApN.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE HOTĂRÂRE DE GUVERN