România, deținătoare a 60% din rezerva totală din Europa a uneia dintre resursele vitale pentru om
Global Water Fund, asociație globală care se ocupă de investirea și cercetarea mediului și resurselor, a transmis comunității globale de investitori faptul că sectorul apei este o industrie de 500 de miliarde de dolari și se află în continuă creștere. De asemenea, aceștia pun accentul pe faptul că finanțarea hidroinfrastructurii solicită cheltuieli imense atât din partea mediului privat, cât și din partea mediului public pentru menținerea și operarea activelor. În plus, investițiile în sectorul apei vor avea succes doar dacă vor fi acompaniate de politici guvernamentale, cadre legale puternice și o stabilire inteligentă a prețurilor.
„O investiție de un dolar în apă poate genera profit care să varieze între opt și 35 de dolari și poate să crească PIB-ul unei țări cu o medie de 3,7%. Apa trebuie să fie folosită ca o unealtă pentru progresul economic, social și politic”, a afirmat Stella Thomas, fondar și managing director al Global Water Fund.
Din punct de vedere al resurselor natule în ceea ce privește apa, am putea spune că România este o țară privilegiată.
„România are în jur de 2.500 de izvoare de apă care ar constitui, potrivit unor estimări, circa 60% din apele minerale ale Europei. Plus resurse de suprafață”, a afirmat Horațiu Rada, acționar Aur”a.
Însă, în timp ce România se bucură de o asemenea resursă, alte țări se află într-o situație dramatică, de exemplu, Africa de Sud.
„Apa la nivel mondial este un lux. Producția mondială de apă îmbuteliată se situează la aproape 200 de miliarde de litri anual, o cifră care pare semnificativă dar care nu atinge nici pe departe necesarul real al planetei. Există țări în care apa putem spune că depășește valoarea aurului, și ne gândim direct la Africa, unde trăiesc aproape 40% din oamenii de pe planetă fără acces la apă potabilă”, a continuat acesta.
George Ristea, fondator al Asociației Producătorilor din Industria Apei (APRIA), susține importanța programelor legislative și a comunicării dintre administrația publică și mediul de afaceri din domeniu întrucât în acest mod resursa poate fi valorificată la un potențial mai bun, astfel încât populația va beneficia mai mult de pe urma acesteia, relatează businessmagazin.ro.
Una dintre probleme principale din țara noastră care reprezintă o dificultate în valorificare resursei o reprezintă cantitatea mare de deșeuri. Deseori, persoanele din mediul rural aruncă deșeurile în apa din apropiere.
„Topirea zăpezilor și ploile din această primăvară au antrenat deșeurile aruncate de riverani și turiști pe malurile râului Bistrița și a afluenților acestora. Hidroelectrica face și în acest an eforturi pentru ecologizarea lacului și pentru reducerea cantităților de deșeuri plutitoare al căror impact este semnificativ atât pentru mediu, cât și pentru randamentul hidroagregatelor”, se arată într-un comunicat transmis de Hidroelectrica.
De asemenea, aceștia menționează și situația Lacului Izvorul Muntelui care este una aproape dramatică întrucât deșeurile colectate sunt din ce în ce mai multe de la an la an.
De exemplu, în 2016, datorită resurselor proprii și prin acțiuni de voluntariat desfășurate cu sprjinul ONG-urilor, s-au colectat 50,5 tone de deșeuri de pe malul lacului. Însă costurile acestei acțiuni au fost destul de mari întrucât deșeurile colectate nu au fost acceptate drept reciclabile de către colectorii autorizați, astfel că Hidroelectrica a suportat și costurile pentru depozitarea temporară și eliminarea acestora.