România e cu un picior într-o nouă participare militară

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a declarat, joi seară, la Bruxelles, după reuniunea extraordinară a UE, că autoritățile din România sunt în faza de analiză privind participarea la misiunea militară a UE în Mali, iar el va recomanda la București să se ia o decizie în acest sens.

„Am menționat în cadrul dezbaterilor că suntem într-o fază destul de avansată de reflecție instituțională, analiză, privind o contribuție concretă la misiunea UE. Și aici o spun ca posibilitate, putem vorbi de personal care să vizeze operațiunile de pregătire, de instruire a armatei respective, poate elemente de stat major și echipament, logistică pentru antrenament”, a afirmat Corlățean, într-o conferință de presă.

El a arătat că discuțiile de joi cu colegii europeni și omologul din Mali, Tiéman Hubert Coulibaly, l-au dus la concluzia că România trebuie să participe concret la misiunea militară a UE și că va recomanda acest lucru instituțiilor competente de la București.

EVENIMENT George Simion, prezent la cina Margeret Thatcher de la Roma și s-a fotografiat alături de Giorgia Meloni: „Este al patrulea an de când particip…”

08:20

SOCIAL TOP 10 | Orașele din România cu cei mai fericiți locuitori. Pe ce loc este București

08:13

„Discuțiile de astăzi și informațiile primite în cadrul reuniunii, inclusiv de la ministrul malian, dar și de la partenerii europeni, mie mi-au consolidat poziția privind necesitatea unei contribuții a României în ceea ce înseamnă un efort necesar de combatere a terorismului și aceasta va fi poziția mea la întoarcerea acasă. Voi susține și voi recomanda celorlalte instituții direct competente în acest domeniu să luăm o decizie la nivelul statului român privind o contribuție din acest punct de vedere”, a afirmat Corlățean.

De asemenea, el a arătat că România și celelalte state UE care se vor implica trebuie să ia cât mai rapid o decizie în acest sens, având în vedere situația din teren.

„Pe de o parte, UE trebuie să se miște rapid, este nevoie de un sprijin acordat intervenției franceze la solicitarea Guvernului malian, dar este o etapă intermediară care să permită forțelor internaționale conduse de Uniunea Statelor Africane să participe. În 19 ianuarie, pe de o parte, va fi reuniunea la nivelul Uniunii Africane care trebuie să ia o decizie privind deplasarea unor forțe africane, până atunci UE ar trebui deja să facă primii pași. Ce avem noi de făcut la nivelul statelor membre, cele care vor contribui, și eu sper ca România să ia această decizie de a contribui efectiv, este să ia decizia cât mai rapid”, a subliniat Corlățean.

El a mai arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități din teren este nu numai dotarea, dar și pregătirea slabă a armatei guvernamentale din Mali, care are nevoie de instructori bine pregătiți pentru a se confrunta cu forțele din Nord.

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE au aprobat, joi, înființarea unei misiuni în scopul formării și reorganizării armatei din Mali, informează o sursă europeană, citată de AFP.

Această decizie, luată în timpul reuniunii speciale a miniștrilor pe tema crizei din Mali, prevede realizarea misiunii numite EUTM, prin trimiterea la mijlocul lui februarie a 450 de europeni, dintre care 200 de instructori în zona de conflict.

Programul a fost accelerat de câteva săptămâni pentru a lua în calcul noua situație, creată după intervenția militară franceză, lansată vinerea trecută.

La reuniune, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că este „normal ca solidaritatea europeană să se exprime”.

„Ar trebui să se înțeleagă că, deși Franța este precursorul, de fapt, toate țările europene sunt preocupate de terorism”, a adăugat el.

De asemenea, Fabius a spus că este de așteptat ca „toate țările europene” să facă niște „eforturi” financiare, în special pentru a susține operațiunea de intervenție a trupelor din Africa de vest și pentu a contribui la dezvoltarea statului Mali, unul dintre cele mai sărace din lume.

Potrivit UE, scopul misiunii EUTM, în care Franța are un rol-cheie, este de a „forma și consilia forțele armate (…) pentru a contribui la restaurarea capacității lor militare și de a le permite să realizeze operațiuni de luptă pentru a restabili integritatea teritorială a țării”.

Militarii europeni „nu vor participa la operațiunile de luptă”, a precizat UE.