Prima pagină » Știri » România, exclusă dintr-un program european pentru infrastructura de cercetare: Laserul de la Măgurele nu va mai face parte din programul ELI-ERIC

România, exclusă dintr-un program european pentru infrastructura de cercetare: Laserul de la Măgurele nu va mai face parte din programul ELI-ERIC

România, exclusă dintr-un program european pentru infrastructura de cercetare: Laserul de la Măgurele nu va mai face parte din programul ELI-ERIC

În Uniunea europeană va fi înființat de către Comisie un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare, însă România nu va face parte deoarece nu și-a îndeplinit obiectivele.

Un nou program Extreme Light Infrastructure (ELI) va fi înființat de Comisia Europeană drept un consorțiu european pentru infrastructură de cercetare (ERIC), îmsă din acesta vor face parte doar Republica Cehă și Ungaria.

Proiectul a fost aprobat după mai mulți ani de negocieri intense, potrivit unui comunicat transmis de ELI.

„Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională”, arată sursa citată, fără a preciza o anumită dată.

România nu a reușit să își aintgă obiectivele asumate iar din această cauză și-a pierdut calitatea de membru în cadrul acestui proiect. Însă sub conducerea ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării Ciprian Teleman, statul a încercat să obțină statutul de Observator Fondator.

România își pierde statutul în cadrul proiectului ELI-ERIC

În acest context, România nu mai poate opta pentru statul de Membru Gazdă în cadrul proiectului ELI-ERIC, ci doar ca observator, în primă fază. De asemenea, există posibilitatea de a participa prin intermediul ELI-NP ca Partener Strategic, fapt care ar avea consecințe întrucât România nu ar mai putea fi numită membru al ELI-ERIC în cea de-a doua fază.

Prin urmare, mai întâi România are statut de Observator iar apoi va încerca să devină membru cu aproximație în 2023.

„Această decizie înseamnă că toate laboratoarele pot funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație. Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este intens”, a transmis Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium.

Întreținerea laserului de la Măgurele – 30 de milioane de euro anual

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României, fiind finanțat de Comisia Europeană cu 300 de milioane de euro, alături de două proiecte asemănătoare din Cehia și Ungaria. În acest context, proiectul laserului ar fi trebuit să facă parte din consorțiul european în cadrul căruia s-ar fi putut asigura finanțări și alte proiecte de certare.

Însă România și-a ratat această șansă prin excluderea din consorțiul ELI-ERIC. În lipsa unor finanțări pe filiera Uniunii Europene, Banca Mondială estimează că statul român trebuie să plătească anual 30 de milioane de euro pentru întreținerea facilității.

Academicianul Nicolae Zamfir, care a fost director general al Institutului Național de Fizică Nucleară „Horia Hulubei” și al centrului ELI-NP, a explicat într-un interviu pentru GÂNDUL.RO care este povestea superlaserului de la Măgurele, punctând faptul că în România cea mai mare problemă este finanțarea, cu precădere, lipsa ei.

CITEȘTE ȘI

Povestea superlaserului de la Măgurele, cel mai puternic din lume. Academicianul Nicolae Zamfir: „În cercetarea din România cea mai mare problemă e finanțarea”

MOMENT ISTORIC: Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume – 10 PetaWatts

Presa internațională despre proiectul „laserului de la Măgurele”: „Deși va fi cel mai puternic din lume, nu are capacitatea de a neutraliza scandalul în care este implicat”

Citește și