Un raport al Curții de Conturi dezvăluie nereguli cu privire la cheltuielile în ceea ce privește carantinarea persoanelor suspectate sau infectate de Covid-19 în perioada stării de urgentă, însă și cheltuielile pentru dezinfectanti au fost efectuate ilegal. România a cheltuti 39,3 milioane de euro pentru persoanele carantinate, iar pentru dezinfectanți s-au efectuat plăti de 20,3 milioane de euro.
România a cheltuit din bani publici 188.937.000 (39,3 milioane de euro) pentru 62.406 persoane carantinate, fiecare persoană carantinată a costat până la final bugetul public 3.028 lei, desi iniţial costul trebuia să fie de 300 de lei pe zi pentru fiecare persoană aflată în carantină.
Costurile de cazare, curăţenie, serviciile de spălătorie, igienă personală, aşternuturi, prosoape, protecţia bagajelor însumau 230 de lei, iar cele privind hrana și pijamalele ajungeau la 70 de lei, potrivit Mediafax.
Cei mai „scumpi” carantinaţi au fost în Bucureşti, unde costul s-a ridicat la 5.462 lei/ persoană. La costuri ridicate pe carantinaţi a urmat Braşov – 5.389 lei/pers, Giurgiu – 4.491 lei/pers, Timiş – 4.297 lei/pers, Gorj – 3.960 lei/pers, Prahova – 3.768 lei/pers, Tulcea – 3.741 lei/pers.
UATM Caransebeş a efectuat plăti nelegale si a decontau cheltuieli reprezentând servicii hoteliere, destinate repausului între ture sau gărzi a personalului medico-sanitar din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, fără ca respectivele servicii să fie prestate efectiv si erau facturate mai multe zile de cazare decât cele rezultate din borderoul prezentat de prestator, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului UATM Caransebeş cu suma de 114.000 lei.
UATM Făgăraş a efectuat cheltuieli nejustificate, în sumă de 65.100 lei. Platile au fost efectuale in momentul încheierii contractelor şi nu de la data intrării persoanelor carantinate, fiind decontat preţul cazării pentru zile în care nu a fost carantinată nicio persoană.
UATM Rm. Sărat a efectuat plăţi nelegale în sumă de 58.200 lei, ca urmare a solicitării la decontare în mod nelegal de către operatorii economici a unor servicii neexecutate şi a unui tarif de cazare mai mare decât cel prevăzut de lege pentru cazarea personalului medico-sanitar între ture sau gărzi.
UATM Botoşani a evidenţiat în contabilitate şi a plătit din bugetul local obligaţii către terţi, reprezentând cheltuieli de alocaţie şi indemnizaţie de cazare pentru persoanele aflate în carantină, cheltuieli care trebuiau suportate de persoanele sancţionate contravenţional, din cauza nerespectării măsurii de autoizolare. Suma totală prejudiciată este de 46.100 lei.
România a cheltuit 97.684.000 lei (20,3 milioane de euro) pentru dezinfectanti. Cel mai mult au costat dezinfectarea spaţiilor publice ale Unităţilor Administrativ Teritoriale (33%), apoi lifturile, casele scărilor şi spaţiile comune (30%) şi doar 29% din banii pentru dezinfectare să fie daţi pe montarea dispozitivelor cu soluţii împotriva COVID-19. Şi la acest capitol, Bucureştiul, Ilfovul, Mureş, Clujul, Suceava, Neamţ, Constanţa, Satu Mare, Giurgiu şi Hunedoara au fost fruntaşe la cheltuieli.
UATO Făurei şi UATC Chiscani (judeţul Brăila) – au cheluit bani, fără ca autorităţile publice locale să urmărească operatorul economic selectat, căruia i-a fost încredinţată efectuarea acestor servicii sau să deţină notificarea DSP, cu servicii de dezinfecţie, în spaţiile utilizate de populaţie, în care au fost folosite produse biocide.
UATM Suceava şi UATM Fălticeni nu au făcut dovada certificării conformităţii cu normele de igienă şi sănătate publică. Au făcut dezinfecţia lifturilor, casei scărilor şi altor spaţii comune, la blocurile de locuinţe, în baza contractelor de prestări servicii, cu unităţi specializate în servicii DDD, autorizate din punct de vedere sanitar veterinar.
UATM Suceava, UATM Rădăuţi, UATC Moara şi UATC Şcheia (jud. Suceava) au făcut dezinfecţii cu operatori economici, societăţi comerciale/persoane fizice, care în perioada stării de urgenţă nu erau autorizate de către Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava ca „Unităţi specializate care asigură servicii DDD”. S-a realizat dezinfectia spaţiilor din domeniul public (străzi, alei, trotuare, platforme şi mijloace de colectare deşeuri) cu operatori economici, societăţi comerciale/persoane fizice
UATC Ariceştii Rahtivani (judeţul Prahova) a plătit pentru substanţe dezinfectante supraevaluate. În perioada 19.03-13.05.2020, a încheiat cu un agent economic 4 contracte de furnizare prin care s-au cumpărat 200 bidoane a câte 10 litri detergent pe bază de soluţie de clor, la preţul de 550 lei/bidon, valoarea totală fiind de 110.000 lei fără TVA, respectiv 130.900 lei cu TVA, în condiţiile în care produsul a fost achiziţionat de furnizor la un preţ de 10 lei/bidonul de 10 litri (preţ fără TVA), rezultând un adaos comercial practicat de furnizor de 5.400% în mărime relativă, respectiv 128.520 lei (108.000 lei + 20.520 lei TVA) în mărime absolută (faţă de valoarea de achiziţie de 2.380 lei (2.000 lei + 380 lei TVA). În timpul controlului, entitatea controlată a prezentat factura de stornare emisă de furnizor în valoare de 127.925,00 lei, prin care preţul bidonului de 10 litri “Dezinfectant soluţie clor” a fost diminuat de la 550 lei/bidon fără TVA la 12,50 lei/bidon, fără TVA.
UATO Vălenii de Munte (jud. Prahova) a utilizat ineficient a fondurilor publice destinate dezinfecţiei spaţiilor din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. În perioada stării de urgenţă, a cumpărat produse dezinfectante care nu erau avizate ca biocide, ci făceau parte din categoria produselor cosmetice, respectiv „gel igienizant”. Dezinfectia s-a efectuat la intrarea blocurilor de locuinţe, precum şi în incintele sediilor entităţilor publice, produse dezinfectante în valoare 36.741,25 lei, care nu erau avizate ca biocide, ci făceau parte din categoria produselor cosmetice, respectiv „gel igienizant”.
Alte cheltuieli publice, cu o valoare totala de 153.283.000 de lei (31,9 milioane de euro) s-au dus catre Olt, Bucureşti, Maramureş, Bacău, Constanţa, Mehedinţi, Dâmboviţa, Hunedoara, Alba şi Mureş. Cheltuielile au fost directionate pentru alocaţiile de hrană şi pentru cazarea personalului din serviciile publice aflate în izolare preventivă la locul de muncă, a avut costuri cu măsurile de sprijin pentru persoanele vulnerabile care au fost în izolare la domiciliu, a avut costuri cu specialişti care să acorde asistenţă socială, cu identificarea spaţiilor de cazare pentru izolarea oamenilor fără adăpost, costuri cu voluntariatul, cu asigurarea la cerere de spaţii de cazare destinate repausului între ture, costuri cu hrana şi apa personalului sanitar, şi cu asigurarea altor materiale de protecţie.