ROMÂNIA, înaintea Danemarcei și Elveției, în clasamentul european privind restricțiile în domeniul TUTUNULUI

Cele mai puține restricții se înregistrează în Austria, Germania și Luxemburg, iar cele mai multe în state în care s-a dezvoltat deja piața produselor cu potențial de risc redus ca alternativă la fumat sunt Marea Britanie și Franța (țigarete electronice) și Norvegia, Suedia și Finlanda (produse cu nicotină pentru uz oral).

Totodată, România este și cea mai restrictivă țară în domeniul politicilor de control al tutunului din Europa Centrală și de Est, depășind cu mult Cehia (31), Bulgaria (20), Polonia (15) sau Ungaria (9).

Raportul citat analizează legislația din 35 de țări europene, ținând cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Principalii indicatori în stabilirea clasamentului au fost:

– interzicerea fumatului în spații publice închise;

– gradul de respectare a legislației anti-fumat;

– interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun;

– imagini și avertizări pe ambalajele produselor din tutun;

– bugetul pentru politici ale controlului produselor din tutun;

– prețul produselor din tutun;

– opțiunile de tratament în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun.

De asemenea, România este printre puținele state europene în care fumatul în spații publice închise este complet interzis, conform European Network for Smoking Prevention (ENSP).

„Industria legală a tutunului din România se află în momentul de față sub tirul contrabandiștilor și al activiștilor antitutun. Accizele au înregistrat o majorare record la finalul anului trecut, contrabanda crește abrupt, iar producătorii fac eforturi mari pentru a implementa, la 20 mai 2019, un sistem complex de trasabilitate, care va monitoriza țigaretele din interiorul UE, deși 90% din contrabandă provine din afara Uniunii”, au mai informat realizatorii studiului citat.

În condițiile în care suntem deja în topul statelor europene cu cele mai restrictive reglementări în domeniu, activiștii organizează în această săptămână o serie de evenimente anti-tutun, dintre care unul sub patronajul Președintelui României.

România a implementat cerințele europene în domeniu, iar UE nu a agreat impunerea unor reglementări disproporționate și nejustificate, precum introducerea pachetelor generice sau interzicerea expunerii la punctul de vânzare, amendamentele în acest sens fiind respinse cu majoritate covârșitoare de Parlamentul European, în cadrul procesului de adoptare a Directivei Tutunului.

„În loc să forțeze introducerea unor restricții suplimentare asupra unei industrii legale deja suprareglementate, autoritățile ar putea să urmeze exemplul altor țări, care pe de o parte recunosc potențialul de risc redus al noilor produse din tutun, iar pe de altă parte alocă resursele necesare combaterii contrabandei și efectelor ei devastatoare asupra bugetului, producătorilor și consumatorilor”, au declarat reprezentanții industriei tutunului.

Marea Britanie, care ocupă primul loc în privința politicilor de control al tutunului, permite utilizarea țigaretelor electronice în spații publice închise, iar Public Health England (Departamentul de Sănătate Publică al Marii Britanii) încurajează persoanele care doresc să renunțe la fumat să le folosească pentru mai multe șanse de reușită.

Datele din țările în care țigaretele electronice sunt populare arată că incidența fumatului a continuat să scadă, dovadă că utilizarea lor nu renormalizează și nu încurajează fumatul. Un raport privind utilizarea acestora, realizat de cercetătorii de la King”s College London, la solicitarea Public Health England, arată că vapatul în mod regulat rămâne la un nivel scăzut în rândul tinerilor, iar de-a lungul ultimilor ani, folosirea regulată a țigaretelor electronice s-a plafonat în rândul adulților și rămâne limitată la fumători și foști fumători, adulții alegând să vapeze mai ales pentru a renunța la fumat.

Departamentul de sănătate publică al Marii Britanii (Public Health England), Comitetul pentru toxicitatea produselor chimice în produse alimentare al Regatului Unit al Marii Britanii, Comitetul științific consultativ al FDA pentru tutun al SUA și Institutul federal german pentru risc (Bfr) consideră că este probabil ca produsele care încălzesc tutunul să expună utilizatorii la niveluri mai reduse de substanțe dăunătoare sau potențial dăunătoare comparativ cu cele din fumul de țigară. În România, piața produselor cu potențial de risc redus crește constant, dar lent, în mare măsură din cauza opiniilor radicale și partizane prezente în spațiul public românesc care ignoră rezultatele cercetărilor, creând astfel confuzie.

În plus, România are cele mai scumpe țigări din Europa, raportat la puterea de cumpărare, depășind chiar țări ca Marea Britanie și Elveția. În condițiile majorării de anul trecut a accizei la tutun cu aproape 10 euro pe mia/țigarete, România se confruntă în continuare cu tendințele de creștere a pieței negre.

Potrivit ultimului studiu Novel, din ianuarie 2019, contrabanda se află în creștere abruptă, situându-se la 17,3% din totalul consumului (cu 1,9 puncte procentuale mai mult față de noiembrie 2018). Cele mai afectate zone rămân cele de la frontiera de Nord-Est și Nord-Vest, deoarece în Ucraina și Moldova prețurile sunt de 4-5 ori mai mici, dar se constată o recrudescență a contrabandei cu tutun dinspre Sud, din Macedonia și Bulgaria, cauzată de lipsa controlului la granița internă a UE și de faptul că echipele mobile de control nu sunt funcționale.

Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României, după industria petrolieră, contribuind anual la bugetul statului cu peste 3 miliarde de euro, din accize, TVA, impozite și alte contribuții.

Din prețul unui pachet de țigarete, între 75 – 80% reprezintă taxe la bugetul de stat, astfel că dintr-un pachet de 20 de țigarete, 12 reprezintă acciza, 4 TVA, iar patru revin producătorului, incluzând costul materiei prime, salariile, marja de retail, transportul etc.

Producătorii de tutun creează direct aproape 5.000 de locuri de muncă și alte 50.000 de locuri de muncă, în mod indirect, prin intermediul lanțului de aprovizionare și distribuție, fiind printre marii exportatori ai României – circa două treimi din producția locală este destinată altor piețe.

Conform INS, în 2018 exporturile de tutun au fost de aproape 700 de milioane de euro, semnificativ mai mult decât importurile, contribuind la îmbunătățirea balanței comerciale cu peste 300 de milioane de euro.

România este cel de al treilea mare producător de produse din tutun din UE, după Germania și Polonia.

Foto: Hepta