Prima pagină » Știri » România, lovită de cea mai severă SECETĂ din ultimii 50 de ani. Efectele temperaturilor-record din acest an

România, lovită de cea mai severă SECETĂ din ultimii 50 de ani. Efectele temperaturilor-record din acest an

Zilele caniculare din această vară au dus la scăderea apei din sol și deopotrivă a apei râurilor, ceea ce va duce la scumpirea curentului electric produs în hidrocentrale, dar și la majorarea prețului fructelor și legumelor. Specialiștii spun că porumbul din acest an este compromis din cauza temperaturilor ridicate ale aerului. Progonoza agrometeorologică de la Administrația Națională de Meteorologie arată că temepraturile mari din aer duc la ofilirea și uscarea parțială sau totală a frunzelor de porumb. În plus, mai spun specialiștii, nici culturile de floarea soarelui nu o duc mai bine, în timp ce culturile de viță de vie sunt și ele compromise din cauza deficitului de apă din sol.

Temperaturile ridicate din luna iulie i-au determinat pe meteorologi să catalogheze această lună din 2015 ca fiind cea mai secetoasă din ultimii 50 de ani. Seceta vine pe fondul lipsei de precipitații din ultimele patru luni.

Elena Mateescu, director executiv la Administrația Națională de Meteorologie, arată că, în lipsa precipitațiilor din ultimele patru luni, seceta puternică și extremă s-a resimțit în Moldova, Dobrogea, Banat, Crișana și Oltenia. „Iulie a fost cea mai călduroasă lună din ultimii 136 de ani. Totodată, a fost cea mai secetoasă lună din 1961 încoace”, a spus Elena Mateescu. 

Directorul executiv al ANM precizează că de săptămâna viitoare vor cădea precipitații în toată țara, numai că acestea nu vor fi suficiente pentru a scăpa de seceta care a afectat culturile de porumb, floarea soarelui, vița de vie și pomicole.

„De duminică o să avem ceva ploi, mai ales începând din partea de Vest -Nord Vest. Duminică după amiază e posibil să cadă cantități punctiforme de 15-20 de litri/mp și să avem intensificări de vânt și căderi de grindină. Luni și marți, aria precipitațiilor se poate extinde în aproape toată țara. Punctiform, putem avea în 24 de ore peste 35-40 de litri pe metru pătrat, însă gradul de torențialitate în profilul de sol 0-100 cm nu va compensa în totalitate deficitul  major de apă, având în vedere că avem acum un deficit de peste 2.000 mc/hectar”, arată Elena Mateescu. 

Specialiștii în agrometeorologie spun că din cauza lipsei apei din sol, cu toate că vom avea o ameliorare a situației de la suprafața solului, culturile de porumb care sunt deja afectate nu vor putea fi recuperate.

„Ploile care vor veni săptămâna viitoare este posibil să amelioreze la suprafață. Vom evalua situația miercuri, după ce vedem cantitățile înregistrate. Însă, este important ca ploile mult așteptate să vină. Prețul plătit este că avem și acele fenomene severe, în sensul că de fiecare dată când masa de aer cald e înlocuită de o masă de aer rece vin și acele furtuni, căderi de grindină și cantități mai de apă pe segmente foarte scurte de timp. Iar regimul de temperaturi scade semnificativ, pentru că miercuri vorbim deja de cel mult  21-28 de grade Celsius față de ce avem acum. Seceta se va menține și în continuare”, a mai spus Elena Mateescu. 

Specialistul ANM susține că datele scenariilor climatice viitoare arată că va exista în continuare o încălzire a vremii. „Vom avea în continuare o creștere a temperaturii aerului în intervalul de vară și iarnă, și mai ales în vară semnalul indică o descreștere a precipitațiilor pe aceleași zone din partea de Sud, Sud-Est a României, zone care  de altfel și în prezent sunt printre cele mai vulnerabile”, susține directorul ANM. 

Debitul Dunării a scăzut cu 50%

Seceta din ultimele luni a dus la scăderea semnificativă a debitelor principalelor râuri, ceea ce va duce la creșterea facturilor de curent electric produs de hidrocentrale, arată specialiștii. Administrația Apelor arată că debitele Dunării sunt cu 50% mai mici față de anul trecut, iar debitele râurilor mici se află în aceeași situație, fiind mult sub debitele multianuale, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă, cu cel puțin 25%, a lacurilor de acumulare. Asta înseamnă că hidrocentralele nu mai au capacitatea să producă suficientă energie, iar cantitatea lipsă este produsă cu ajutorul termocentralelor, dar la prețuri mai mari, prețuri care se vor resimți în facturile la energie electrică pe care le va plăti atât populația, cât și firmele. 

Debitele Dunării sunt cu 50% mai mici față de anul trecut // Mediafax Foto: Octav Ganea

Seceta nu va scumpi numai energia electrică. Lipsește și vegetația necesară pentru hrana animalelor. Multe dintre terenurile cu pășune sunt pârjolite, ceea ce înseamnă că nu există hrană suficientă pentru animale.

Crescătorii de animale nu au voie să ducă vitele la pădure

Pagubele raportate la Ministerul Agriculturii, până în acest moment, ca urmare a secetei, se ridică la 6 milioane de euro. La începutul lunii august, femierii au solicitat  Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sprijin în instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru pierderile cauzate de condiții climatice nefavorabile din anul 2015. „Scopul demersului este acela de a compensa pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale, respectiv secetei. Beneficiarii sunt cei care exploatează terenuri agricole în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociații, administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari, grupuri de producători, cooperative agricole”, spun reprezentanții Federației Naționale Pro Agro. Unul dintre cele mai afectate județe de secetă este județul Galați, unde peste 20.000 de hectare de pășune au fost pârjolite în ultimele două luni. În unele județe, crescătorii de animale au cerut direcțiilor silvice să le dea voie să-și ducă animalele la pădure, dar direcțiile silvice nu sunt de acord cu transformarea pădurilor statului în pășuni.

Prognoza agrometeorologică pentru intervalul 15-21 august arată că perioada caniculară va continua în cea mai mare parte a țării. Spre sfârșitul intervalului se va produce însă răcire în evoluția regimului termic, acesta devenind normal.

Meteorologii arată că  temperatura medie din timpul zilei a aerului va oscila între 20 și 32°C în primele zile, valori care rămân totuși mai ridicate cu 1 -8°C în raport cu normele climatologice. În ultimele zile ale săptămânii următoare temperaturile vor fi cuprinse între 16 și 25°C, valori apropiate de mediile multianuale.

Aceeași prognoză arată că, în majoritatea zonelor de cultură, temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 20 și 38°C, iar cea minimă se va situa între 12 și 24°C, pe întreg teritoriul agricol al țării.

Din punct de vedere al precipitațiilor, prognoza arată că vor cădea ploi sub formă de aversă, dar și torențiale, fiind însoțite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și izolat, căderi de grindină. De asemenea, se pot înregistra cantități de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

În privința situației culturilor agricole, prognoza meteo arată că în cazul culturilor de porumb neirigate, seceta va continua în cea mai mare parte a țării, pentru că la adâncimea de 0-100 cm cantitatea de apă nu va fi suficientă. Prognoza arată că numai în nordul, centrul și local în sudul Transilvaniei, rezerva de umiditate din sol se va menține în limite satisfăcătoare.

Specialiștii arată că din cauza temperaturilor ridicate din aer, dar și al deficitelor mari de umiditate din sol, culturile de porumb vor avea de suferit: va avea loc ofilirea, răsucirea și uscarea parțială/totală a frunzelor, șiștăvirea boabelor de porumb. De asemenea, multe dintre plantele de floarea soarelui nu vor avea semințe. În privința plantațiilor pomi-viticole, specialiștii ANM arată că se va semnala în continuare îngălbenirea frunzelor, un ritm de creștere al fructelor/boabelor mai redus decât în mod normal, acumularea forțată a zahărului, subdimensionarea și căderea prematură a rodului, îndeosebi pe terenurile afectate de fenomenul de secetă pedologică prelungită.

Specialiștii susțin, totodată, că pe fondul secetei accentuate, arăturile în câmp în vederea însămânțărilor de toamnă se vor desfășura cu dificultate.

Citește și