„E posibil ca proiectul să modifice Legea 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, la care a făcut referire și Înalta Curte de Casație și Justiție. Este inadmisibil ca la 28 de ani de la evenimentele din ”89 românii să nu aibă dreptul să își spună punctul de vedere când doresc, unde doresc. E clar că trebuie să se întâmple ceva. Societatea a evoluat, trăim într-o democrație participativă. Oamenii nu mai pot fi ținuți timp de patru ani de zile la o parte de decizia politică și o dată la patru ani de zile să îi chemi la vot să își exprime punctul de vedere. Oamenii simt nevoia de a-și spune punctul de vedere în fiecare zi vizavi de toate deciziile care îi privesc în primul rând, viața lor și soarta lor și ca atare nu cred că vreun om politic conștient sau întreg la cap ar putea avea ceva împotriva unui astfel de proiect legislativ”, a afirmat deputatul PNL Gigel Știrbu, luni, pentru MEDIAFAX.
Liberalul a adăugat că propunerea sa vine ca urmare a deciziei ÎCCJ prin care adunările publice trebuie declarate în prealabil. Deputatul PNL a mai precizat că este posibil ca inițiativa sa legislativă să fie una nouă sau să modifice Legea 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.
„Suntem votați pentru a face legi în folosul și beneficiul cetățenilor, iar dacă cetățeni vor să își spună punctul de vedere când vor și unde vot, atunci trebuie să le dai această libertate. Oamenii au dreptul de a-și spune punctul de vedere, de a-și exprima opinia liber oriunde și oricând. Pentru asta a curs sânge în ”89. E inadmisibil ca în secolul 21, în 2018, anul Centenarului, să blochezi românii să își spună opinia liber. E un drept inalienabil, din punctul meu de vedere. Din punct de vedere organizatoric, statutar, fiind o decizie extrem de importantă, avem nevoie în primul rând de decizia Biroului Executiv, iar acolo se va degaja o soluție. Ori vom merge pe un proiect legislativ nou, ori pe modificarea Legii 60/1991″, a completat Știrbu.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, luni, că adunările publice trebuie declarate în prealabil, atunci când urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor sau imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. Decizia e obligatorie.
De cealaltă parte, protestatarii #rezist au spus că hotărârea instanței supreme, potrivit căreia adunările publice trebuie declarate în prealabil la primării, limitează dreptul cetățenilor de a protesta spontan. Protestatarii mai spun că vor da statul român în judecată la CEDO. Potrivit sursei citate, prin decizia de luni a ICCJ, s-ar da „undă verde” J
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, luni, că adunările publice TREBUIE DECLARATE în prealabil, atunci când urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor sau imobilelor persoanelor juridice de interes public ori privat. Decizia e OBLIGATORIE.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis, luni, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București. Astfel, instanța supremă a decis că există obligația de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când acestea urmează să se desfășoare în piețe ori pe căile publice, respectiv drum public, parte carosabilă și trotuar, sau în alte locuri situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. Decizia instanței supreme este obligatorie.
Ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan își asumă modificarea legii privind adunările publice, pentru că aceasta trebuie „adusă în actualitate”, fiind din 1991.
„Eu cred că este necesar să se intervină legislativ să aducem în actualitate o lege din 1991. Și îmi asum acest demers. Și sper ca în Parlament să dezbatem împreună să servească realităților și trebuie să aruncăm un ochi pe legislație, așa încât orice misiunea structurilor statului să nu mai poată fi pusă sub semnul întrebării,” a declarat Carmen Dan, în cadrul audierii din Comisia de Apărare din Senat.
Legea nr. 60 din 1991 privind organizarea și desfașurarea adunărilor publice prevedea, la articolul 1, că „libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și orice alte întruniri și de a participa la acestea este garantată prin lege. Asemenea activități se pot realiza numai pașnic și fără nici un fel de arme. Adunările publice – mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și altele asemenea – ce urmează să se desfășoare în piețe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber se pot organiza numai după declararea prealabilă prevazută de prezenta lege”.