Istoricul Neagu Djuvara a declarat, într-un interviu pentru gândul, că românii au suferit o schimbare majoră după 45 de ani de comunism.
„Cu toți anii de la Paris, Stockholm, apoi am fost la Munchen un an și jumătate, am lipsit 45 de ani din țară, până m-am întors după căderea lui Ceaușescu. Am venit imediat, în prima lună, dar am fost absolut stupefiat de schimbarea pe care o suferise România, adică românul. Știam că noi aveam o străveche putere de a pleca capul și aluneca peste noi, ca peste mușama, dar nu era cazul. Mușamaua aia fusese penetrată până în adâncuri. Am găsit oamenii foarte schimbați”, a declarat istoricul.
Prima mea lui impresie când a venit după cei 45 de ani de comunism a fost „absolut catastrofală”, pentru că a găsit ceea ce n-ar fi crezut, „și anume că se schimbase omul, românul”. „E foarte ciudat cum s-au schimbat lucrurile, în 45 de ani de regim foarte străin, în comportamentul tradițional al românului, care în general era destul de blajin, a știut să plece capul când trebuie, dar l-a ridicat iarăși când trebuie”, afirmă istoricul. În sprijinul acestor afirmații, îi amintește perioada din vremea domnitorilor Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare. Ce i-a stricat pe români? „După vreo două veacuri în timpul epocii fanariote am cam luat obiceiul să nu reacționăm”, crede el.
Își amintește că pe vremea vând făcea studii în Franța și venea în România patru luni în vacanță la țară, țăranul avea „un stil… mai întâi fizicește era slab, era îmbrăcat într-o haină românească, o cămașă albă cu dantelă”. În 1990, însă, a găsit un țăran îmbrăcat a la Mao Zedong. „Am găsit o altă mutră, iertați-mi cuvântul, pentru românii din stradă. Acum se bea de zece ori mai mult decât în vremea copilăriei mele, asta e dovedit statistic. Și majoritatea celor de la țară sunt umflați de alcool, pe cuvântul meu. S-a schimbat efectiv fizionomia. Din cauza alcoolului. Și pe de altă parte, oamenii nu mai sunt mulțumiți de viață. Oamenii nu sunt mulțumiți de viață și din cauza tranziției ăsteia care ține de 25 de ani și nu le aduce ceva bun”, consideră istoricul.
Susține, însă, că nu se poate spune că e mai rău ca înainte din punct de vedere economic și că oamenii nu o duc mai rău ca înainte. „E un alt raport între lumea politică și omul de rând decât era pe vremuri”, adaugă el.
Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, dat publicității în luna mai, arată că România ocupă al cincilea loc în topul țărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor. Potrivit OMS, un român bea 14,4 litri de alcool pur pe an. Pe primul loc la nivel modial este Belarus, cu 17,5 litri de alcool pur. După Belarus, Republica Moldova ocupă locul doi în topul țărilor cu cei mai mari băutori de alcool, având în vedere că moldovenii beau anual 16,8 litri de alcool pur. Pe locul trei se află Lituania – 15.4 litri de alcool pur pe an, urmată de Rusia – 15,1 litri de alcool pur.