Următoarele clasate sunt Lituania (20,9%), Estonia (19,6%), Bulgaria (19,1%), Croația (18,8%) și Ungaria (18,1%)
În 2018, gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit peste 1.047 miliarde euro (echivalent cu 6,6% din PIB-ul UE) pe alimente și băuturi nealcoolice.
Valoarea reprezintă 12,1% din cheltuielile totale de consum și se situează ca a treia cea mai mare categorie de cheltuieli pentru gospodării, după „locuințe, apă, energie electrică, gaze și alte combustibili”, care au reprezentat 24,0% din cheltuielile casnice și „transport”, care au reprezentat pentru 13,2%.
Valoarea este sub 10% în patru state membre ale UE: Regatul Unit (7,8%), Irlanda (8,7%), Luxemburg (9,1%) și Austria (9,7%).
Între 2008 și 2018, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alimente a scăzut sau a rămas stabilă în majoritatea statelor membre ale UE, unde sunt disponibile date din 2018. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Lituania (de la 24,8% din cheltuielile totale ale gospodăriilor în 2008 la 20,9% în 2018 sau o scădere de 3,9 puncte procentuale (pp)), urmată de Polonia (-3,4 pp) și Malta (-3,0 pp) .
În schimb, cheltuielile casnice pentru alimente au crescut în 10 state membre ale UE, unde sunt disponibile date pentru 2018. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Cehia și Slovacia (ambele +1,4 pp), Olanda (+1,0 pp) și Ungaria (+0,8 pp).
Mâncarea aruncată într-un an în România ar putea hrăni timp de 20 de ani populația unui oraș mare din țară
Potrivit ultimelor statistici, un român aruncă pe an 130 de kilogramde mâncare. Astfel, alimentele risipite în plan național pe an ar putea hrăni timp de 20 de ani populația unui oraș mare, precum Cluj-apoca, potrivit reprezentanților unor organizații non-guvernamentale.
Cea mai mare cantitate de mâncare este irosită cu ocazia celor două mari Sărbători ale anului: Paștele și Crăciunul.
Food Waste Combat este o organizație non-guvernamentale care, așa cum îi spune și numele, vrea să combată fenomenul de irosire a mâncării.
Ioana Miheț, consultant în cadrul acestei organizații, îi sfătuiește pe consumatori să gătească mai puține felurile de mâncare: „Nu este nevoie de șapte feluri de persoană, cine mănâncă atât până la urmă?”.
Cel mai mare proiect al organizației care împlinește doi ani de activitate este banca de la limente de la cluj datorită căreia au reușit să salveze tone de alimente care altfel ar fi fost irosite de supermarketuri și restaurante.
Poiectul organizației este bazat pe doi piloni principali: educația pentru combatrea risipei alimentare și banca de alimente, relatează digi24.ro.
De asemenea, activiștii au relizat și un ghid anti-risipă care urmează să fie distribuit în întreaga țară începând cu luna februarie 2020.
Cum poți reduce risipa alimentară
Experții în nutriție oferă câteva ponturi pentru a reduce risipa de alimente, informează site-ul good.is.
â— Folosiți cu încredere congelatorul. Congelarea este una dintre cele mai sigure metode de conservare a mâncării. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția asupra faptul că alimentele nu trebuie congelate mai mult de șase luni, la o temperatură de – 18 grade, temperatură ce inactivează microbii și bacteriile. Mâncarea congelată și apoi dezghețată trebuie pregatită la peste 70 de grade Celsius.
â— Faceți de acasă o listă cu tot ce vă trebuie. Specialiștii spun că persoanele care pleacă la cumpărături sunt tentate să ia mai mult decât au nevoie. Lista vă va ajuta să luați dintr-un supermarket numai strictul necesar.
â— Împărțiți mâncarea cu apropiații. Atunci când ați cumpărat mai mult decât aveați nevoie chemați o rudă sau un prieten apropiat pentru a-i da ce ați luat în plus. În felul acesta nu veți risca să aruncați mâncarea la gunoi. O altă metodă inedită de a împărți alimentele este să organizați o petrecere restrânsă.
â— Experimentați în bucătărie. Atunci când aveți la dispoziție mai multe alimente este momentul să nu mai respectați rețetele clasice. Puteți adăuga pe lângă lista de ingrediente recomandate și alimente care vă plac și considerați că s-ar potrivi.
â— Puteți să faceți conserve în orice moment al anului. Fructele și legumele sunt alimentele cele mai perisabile. Specialiștii recomandă conservarea acestora în borcane ermetic închise.
â— Sucurile din fructe și legume făcute în casă sunt mult mai sănătoase decât cele din cormerț. Spre deosebire de variantele din magazin, aceste băuturi oferă organismului multiple beneficii. Astfel, stoarceți fructele și legumele și puneți-le în frigider.
â— Păstrați alimentele în condiții adecvate. Alimentele se deteriorează și dacă nu sunt depozitate adecvat. Specialiștii recomandă respectarea cerințelor de păstrare a alimentor inscripționate pe ambalaj de producător. Uleiul de măsline este unul dintre alimentele care își pierde din calități dacă nu este păstrat într-un loc ferit de soare.
â— Morcovii, ceapa, usturoiul și cartofii trebuie feriți de căldură. Morcovii pot fi depozitați într-o lădiță cu nisip și cartofii îngropați în pământ, iar atunci când îi vom scoate vor arăta ca proaspăt cultivați. În cazul în care nu sunt depozitați corespunzător, cartofii pot deveni toxici pentru organism atunci când încep să încolțească. Pentru a evita aceste efecte negative trebuie înlăturate porțiunile înverzite și încolțite. Partea galbenă din cartof care rămâne este sigură pentru consum.
â— Pâinea este un alt aliment care nu trebuie aruncat. Pâinea uscată poate fi folosită la prepararea pizzei de casă sau poate fi prăjită și consumată la micul dejun.
â— Pentru ca termenul de valabilitate a mâncărurilor de casă să fie mai lung, alimentele gătite trebuie răcite imediat înainte de a fi puse la congelator.