Potrivit sondajului, realizat de Ferratum Grup, doar 25% dintre românii care au participat spun că preferă cumpărăturile online, diferența fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleași surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) și jucării (12,7%). Pentru respondenții la acest studiu, 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.
„Consacrat drept un bătrânel care împarte daruri celor mici, Moș Crăciun este un simbol ce cheamă. Este capital de relație pe care îl investim în ceilalți prin simplă dăruire de cadouri. Se naște o economie de circumstanță care își are regulile ei specifice. Dăruim și primim în bază unui comportament de reciprocitate care consolidează relațiile cu ceilalți și stimulează consumul. Comunități întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică și efect în economie”, explică Magdalina.
Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificații, în momentul de față cea economică predomina, spune analistul. Consumul învârte indicatorii economici și desenează grafice de bunăstare statistică. „Darul creșterii economice pe bază de consum nu poate dură la nesfârșit. Dacă vine Moș Crăciun și ne ia darul înapoi?”, încheie Constantin Magdalina.