Românii vor să iasă în stradă. HARTA PROTESTELOR pentru un vot corect în diaspora

„Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!”. După 25 de ani de la momentul în care acest slogan a fost rostit prima dată, marți seara, aceleași cuvinte au răsunat din nou în Piața Operei. Aproape 200 de timișoreni s-au adunat, într-un protest pașnic, de solidaritate cu diaspora, care în duminica alegerilor prezidențiale s-a văzut înfrânsă de sistem.

„Eu i-am rugat pe toți cei care vin să nu manifestăm, ci să stăm la coadă. Dacă românii din străinătate au putut să stea la coadă pentru noi, să stăm și noi la coadă pentru ei”, a povestit pentru gândul Claudiu Marian, inițiatorul evenimentului.

Inițiativa sa a căpătat contur însă chiar de pe 2 noiembrie. Văzând ce se întâmplă peste granițe, la Paris, Londra, Munchen, dar și la București, unde oamenii protestau deja, bărbatul a dat câteva telefoane.

POLITICĂ Parlamentarii revin de luni la serviciu. În ianuarie ar putea fi chemați în sesiune EXTRAORDINARĂ pentru a vota bugetul

14:03

ASTRONOMIE Sonda Parker de la NASA intră în Cartea Recordurilor: Este obiectul creat de om care a realizat cea mai mare apropiere de Soare

14:02

„Am zis că trebuie să arătăm și noi că suntem solidari. Am făcut atunci ad-hoc, rapid, o acțiune, am sunat lumea să iasă în stradă. Ne-am adunat aproximativ 40, dar toți s-au plâns că a fost foarte din scurt totul”, a explicat el.

„Așa că m-am gândit să facem o nouă manifestare, ca să avem timp să adunăm lumea. Așadar, marți, 4 noiembrie, la ora 19:00 am ieșit din nou. Eu am chemat câțiva oameni, dar vestea s-a dus mai departe pe Facebook și confirmaseră că vin vreo 2.000… Nu au venit chiar atât de mulți, au venit vreo 200, dar e bine că au venit! E bine că timișorenii au prins curaj să spună ce vor și să își apere punctele de vedere! Au învățat din nou să fie solidari!”, a adăugat Claudiu.

Chiar dacă unii au stigat lozinici împotriva Guvernului Ponta, ideea a fost însă alta, explică timișoreanul.

„Nu am vrut să găsim vinovați… Toți suntem vinovați, pentru că și din cauza noastră, mai mult sau mai puțin, s-a ajuns aici: prin indiferență, prin nepăsare, prin lasă că merge, lasă că n-o să fie așa de rău… Așa s-a ajuns aici! Noi am vrut să manifestăm împotriva guvernanților la modul general, al modului în care înțeleg ei să ne conducă și să ne respecte pe noi, cei care i-am pus acolo, în fruntea noastră”, a precizat acesta.

Pentru Timișoara nu a fost însă decât începutul. Sâmbătă, 8 noiembrie, un nou protest va avea loc, de la ora 18:00. Motivele sunt aceleași: organizarea defectuoasă a primului tur al alegerilor prezidențiale și lipsa de repect pe care  politicienii o arată electorilor, a explicat Edwin Sebastian Marc, unui dintre organizatori.

„Eu și tineretul român suntem frustrați! Practic, am fost înjurați în față cu această manieră de organizare a unor alegeri democrate! Mi se pare inadmisibil să faci un asemenea abuz în Europa, unde oamenii ne privesc și ne judecă. Este inacceptabil! Dacă noi nu ne vom uni și nu ne vom spune părerea, nu se va schimba absolut nimic și vom rămâne pe aceeași linie de plutire pe care suntem de la Revoluție și până azi”, a spus el.

Iurie Vlasov, Iași: „Mesajul nostru va fi unul de susținere a diasporei, nu vrem să se înțeleagă că suntem doar opoziția lui Ponta„

La fel se va întâmpla, sâmbătă, și la Iași. Unul dintre inițiatorii protestului de sâmbătă, Iurie Vlasov, s-a confruntat el însuși problema lipsei secțiilor de vot pentru românii din străinătate.

„Până acum 6 luni, am fost diaspora, am fost plecat 12 ani în Italia”, a povestit el pentru gândul. „Am stat la cozile din Milano, știu foarte bine cum e! În 2009, am fost observator independent la secția de votare din Genova. Și atunci organizarea a fost foarte slabă: erau doar trei ștampile, doamna consul onorific, « sărmana Â», nu înțelegea nimic, nu știa ce să facă, cum să facă… Și atunci au fost dezorganizați, diferența e că acum au primit ordine să fie dezorganizați”, a spus el.

Așa că, acum, Iurie s-a decis să ia totul în propriile mâini: „A mai fost o încercare de protest și pe 3 noiembrie, dar atunci au venit vreo 50 de oameni. Atunci nu am fost eu organizatorul, dar apoi, după ce am văzut ce au făcut, ei, am decis să mă ocup eu de tot. Acum vrem să fim mai bine organizați. Nu vom scanda nimic antipolitic… ceea ce ne deranjează, de fapt, este modul în care au fost tratați studenții la București, Cluj, dar și diaspora”, a explicat el. „Mesajul nostru ar fi unul de susținere a diasporei, nu vrem să se înțeleagă că suntem doar opoziția lui Ponta. Eu sunt apolitic, pentru mine contează viitorul țării! O să fie o plimbare pașnică de la Prefectură până la Primărie, vom scanda pentru a arăta că Moldova susține votul liber și pentru că vrem să înțeleagă și cealaltă parte a României că Moldova nu mai este toată « roșie Â»”, a spus Iurie Vlasov în cele din urmă.

Ionuț Deneș, Cluj: „Sâmbătă vrem să arătăm că Ardealul rămâne cu capul pe umeri”

Clujenii vor ieși, de asemenea, să protesteze sâmbătă, 8 noiembrie. Marșul va începe la ora 17:30, în Piața Unirii și se va desfășura mai departe pe traseul Bd. Eroilor (pietonal) – Str. Baba Novac – Bd. 21 Decembrie – Piața Unirii (partea de est) – Eroilor, a precizat pentru gândul Ionuț Deneș, unul dintre organizatori.

 „Am fost la Primărie, am cerut aprobare, am strâns și voluntari, am discutat cu Jandarmeria, eu și colegii mei ne-am ocupat de tot procesul acesta legat de organizare. Iar sâmbătă vrem să arătăm că Ardealul rămâne cu capul pe umeri”, a afirmat el.

Un protest similar este anunțat și la Oradea. Se va desfășura sâmbătă, de la ora 16:00, în Piața Unirii. Deși nu se consideră „inițiatoarea” evenimentului, Cristiana Diana a fost una dintre persoanele care s-au ocupat de obținerea autorizației.

„Nu sunt inițiator, ci mai degrabă un susținător fervent al dreptului democratic de-a ieși în stradă Am acceptat, în calitate de cetățean care-și vrea drepturile respectate, să merg să obțin autorizația pentru protest, dar cam atât”, a explicat ea pentru gândul. „Nu-mi prea place să fiu în centrul atenției sau să fiu responsabilă pentru atâția oameni, fiindcă nu mă consider un lider, dar dacă am văzut că toată lumea vorbea și nu voia să facă nimic, am zis că hai că fac eu!„, își aminteste Cristiana.

Ce a determinat-o să ia atitudine? „Paharul s-a umplut când am văzut ce au pățit oamenii care au vrut să-și exercite dreptul democratic la vot, în special cei din diaspora, dar și studenții din București sau din Cluj. Practic, asta am și declarat la primărie: că va fi o manifestare de solidaritate față de votanții din diaspora. Dar, bineînțeles, cu ocazia asta, vom manifesta și împotriva abuzurilor guvernului Ponta”, a explicat ea în cele din urmă.

Protest și în București

Un eveniment online ce anunță un protest de solidaritate cu diaspora a fost creat și pentru București. Deocamdată, aproximativ 500 de persoane și-au anunțat prezența. Printre inițiatori, un român stabilit în Frankfurt, care duminica trecută a stat 7 ore la coadă pentru a putea pune ștampila pe buletinul de vot.

„Alegerile democratice sunt forma cetățeanului de exprimare a opiniei lui democratice față de conducătorii lui. Eu nu accept scuzele tovarășului Corlățean! Nu se poate ca după 25 de ani de așa-zisă democrație să existe asemenea nereguli! Eu a trebuit să conduc 200 de kilometri până la Bonn”, a afirmat el.

Manifestări similare vor mai avea loc vineri, la Arad, și sâmbătă la Reșița, Brașov și Constanța. În Arad un protest este programat și pe 15 noiembrie, cu o zi înainte de al doilea tur de scrutin. Contactat de gândul, organizatorul cerut însă să rămână sub anonimat.

„Am trista amintire a evenimentelor din 2012. Abuzurile la care am fost supuși atunci mă obligă să-mi iau măsuri de protecție”, a explicat el. „În 2012, piața centrală a Aradului era împânzită de jandarmi și erau filtre pe străzile adiacente. Cam ca într-un stat polițienesc. Au fost aplicate nenumărate amenzi. S-au făcut abuzuri care, din păcate, au fost prea puțin mediatizate. Știu cazuri în care în procesul verbal au fost trecuți martori din județe îndepărtate ale țării, pentru a împiedica sau descuraja contestarea lor. Organizatorii sunt primii luați la ochi”, și-a motivat el gestul.

Totuși, a decis să se implice într-o astfel de acțiune civică pentru că „democrația e în pericol”, a spus arădeanul.

„Nu sunt partizanul, reprezentantul sau membrul niciunui partid sau organizație politică. În 2012 protestam împotriva regimului Băsescu. Am luat decizia de a mă implica în această acțiune civică pentru că trăiesc în România și democrația e în pericol. Împiecarea diasporei să voteze, e un atac extrem de grav la adresa democrației. Încă trăim într-un stat european, care și-a câștigat drepturile cu sacrificii umane”, a afirmat el. „Consider că e de datoria noastră, a cetățenilor, de a lua atitudine împotriva pericolului reprezentat de Victor Ponta. Dreptul de a vota e unul printre puținele drepturi care le mai aveam! (…) Din păcate lozinca « Jos comunismul Â» e încă actuală. Mare păcat că trebuie să comemorăm căderea comunismului cu aceeași lozincă”, a adăugat el în final.

Proteste „sub umbrelă” la Paris

Inițiativă au luat însă și românii de peste granițe. La începutul săptămânii, aproape 100 de persoane au protestat în fața Ambasadei de la Paris, cerând să le fie respectat dreptul garantat de Constituție: acela de a-și exprima votul.

Cristina Chiș și Alexandru Urdaș, cei doi tineri care s-au numărat printre organizatori, au transmis un mesaj de ajutor celor rămași acasă și autorităților care ar trebui să le ofere sprijin.

„Mă simt rănită, mă simt prost pentru ce s-a întâmplat duminică, dar sunt bucuroasă totuși să văd câți oameni s-au mobilizat pentru aceeași cauză”, a spus Cristina într-un interviu acordat gândul.