Românul Claudiu l-a „adoptat” pe englezul Paul: „Sunt fericit să fiu adoptat de un român. Marea Britanie a făcut o mare greșeală”
Claudiu Avram, un român de 32 de ani, originar din Sălaj, a emigrat în Marea Britanie în urmă cu 10 ani, și s-a stabilit la Londra, unde lucrează ca manager de proiecte în amenajări interioare. El este rezident și a votat la referendum pentru rămânerea Marii Britanii în UE, alături de mulți cunoscuți de-ai săi englezi, iar după rezultatul negativ, se bucură că, în România, se promovează campania de adoptare simbolică a unui englez din tabăra „remain”, „Romanians adopt remainians”.
„Am luat și eu parte la această campanie și am adoptat și eu un englez, coleg de muncă și prieten, Paul Keenor, care susține rămânerea Marii Britanii în UE. Paul vă transmite: Marea Britanie a făcut o mare greșeală votând pentru părăsirea UE. Am fi vrut să fie mai bine și să fim mai puternici în interiorul UE, pentru noi și pentru viitorul copiilor noștri. Sunt fericit să fiu adoptat de un român, pentru că îi consider pe români o mare națiune”, a subliniat Claudiu Avram.
Gândul și GMP Advertising/Webstyler vă provoacă la un exercițiu de solidaritate și vă invită să vă arătați susținerea, adoptându-i simbolic pe britanicii care au votat „REMAIN” la referendum.
Primul pas: accesați site-ul RomaniansAdoptRemainians.eu
Pasul doi: ești român, poți adopta un prieten britanic de pe Facebook sau poți să devii „părinte voluntar” pentru un britanic pe care nu îl cunoști, dar care împărtășește aceleași valori cu tine. (CLICK PE IMAGINEA DE MAI JOS)
Pasul trei. Prietenul tău britanic primește un buletin simbolic de român, cetățean european, iar tu poți distribui pe Facebook invitându-ți prietenii să-ți urmeze exemplul.
De la venirea sa în Marea Britanie, în 2006, acesta s-a integrat, are o locuință în Londra, este rezident iar prietena sa este englezoaică.
„M-am hotărât să rămân, inițial pentru o perioadă scurtă de timp, dar întâmplarea a făcut să rămân pentru mai mult timp. Nu sunt cetățean englez încă, deși am dreptul să cer cetățenia britanică pe care o să o și fac în curând, pentru mai multă siguranță. Am crezut în UE și m-am simțit un cetățean al ei, dar voi cere și cetățenia britanică. Pot să spun că, în general, englezii sunt oameni deschiși și întotdeauna am fost întâmpinat bine, cel puțin aparent. Din perspectiva muncii, tot timpul am avut relații pozitive cu colegii englezi, mi-am facut relații bune cu ei, chiar și de prietenie, cred că am fost și sunt apreciat”, spus tânărul.
Acesta a precizat că vecinii săi sunt toți englezi, dar nu s-a simțit nici măcar odată că este străin, aceștia fiind prietenoși, zâmbitori, oameni cu care se salută și cu care schimbă opinii.
„Muncesc în domeniul amenajărilor interioare de 10 ani, ca manager de proiecte și sunt împlinit în ceea ce fac. Interacționez în fiecare zi cu persoane din diferite clase sociale și asta îmi dă o viziune a ceea ce reprezintă cultura și societatea britanică”, susține Claudiu Avram.
Potrivit acestuia, o anumită parte a populației britanice a fost tot timpul speriată de emigranți.
„Știm cu toții că nu am fost primiți, noi românii, prea bine în UK când România a fost acceptată în UE cu drepturi depline. Într-adevăr, un număr mare de români a venit atunci, dar probabil că nu mulți au rămas. Nu e chiar simplu nici să te stabilizezi și să ai un loc de muncă în care să progresezi și să fii mulțumit, dar nici să ceri beneficii statului și să stai să primești ajutoare sociale nu este o soluție. Noi avem proiecte cu autoritățile guvernamentale pentru persoanele care trăiesc în locuințe sociale. Marea majoritate a celor care astfel sunt englezi, peste 50%, iar o proporție mai mică sunt imigranți pakistanezi, indieni, asiatici. Doar o proporție nesemnificativă o reprezintă europenii. Și atunci unde sunt românii care stau în astfel de locuințe?”, s-a întrebat românul din Londra.
În ceea ce ce privește referendumul de săptămâna trecută, Claudiu Avram consideră că va urma o perioadă de incertitudine pentru toată lumea, atât pentru emigranți, cât și pentru englezi.
„Sperăm să nu ne afecteze prea mult. Efectele acestui referendum vor fi resimțite mai târziu, în funcție de momentul în care Guvernul de la Londra hotărește activarea clauzei de a ieși din UE. Până atunci situația se poate înrăutăți și mai tare dacă Scoția se va pronunța pentru a se separa de UK și a rămâne în UE. Posibil să fie urmată de Irlanda de Nord. Asta ar însemna și dezbinarea Marii Britanii. Englezii de rând sunt neliniștiți pentru ceea ce va urma, precum și noi, emigranții. Știm cu toții că emigranții au un rol important în economia britanică. Am venit aici să muncim, plătim taxe și participăm cu toții la un sistem din care facem parte. Chiar dacă se va ajunge, să spunem, la o rupere a Regatului Unit de UE, va fi imposibil să trimită acasă emigranții, ar fi un dezastru pentru ei”, susține Avram.
El crede că, cel mai probabil, va fi oferită șansa de a se aplica pentru permise de muncă sau alte oportunități, astfel încât să se legalizeze statutul de emigrant.
„Momentan se mediatizează foarte mult o campanie de susținere a unui nou referendum prin care se cere o majoritate de minim 60% dintr-un total de 75% din populația britanică cu drept de vot. Această campanie a strâns peste 3,5 milioane de semnături în doar trei zile și urmează să fie.discutată în Parlament. În aceeași notă, în zilele următoare sunt programate o serie de manifestări și marșuri pe străzile Londrei ale susținătorilor rămânerii Marii Britanii în UE și ale emigranților care nu au avut drept de vot la acest referendum”, a mai spus Claudiu Avram.
După referendum, tânărul speră într-o politică pozitivă a oficialilor britanici.
„Am văzut că se cere accelerarea procesului de ieșire a Marii Britanii din UE, dar dacă, totuși, se duce la bun sfârșit acest proces, să sperăm că și clauzele care vor fi acceptate să fie benefice. Exemplul Norvegiei este unul pozitiv. Ei sunt parteneri ai spațiului economic european și au dreptul de liberă circulație. Ar fi bine pentru Marea Britanie să urmeze exemplul Norvegiei dacă UE va fi, bineînțeles, de acord. Sperăm într-o Britanie mare și o Europă unită”, a conchis Claudiu Avram.