Romii din Cluj-Napoca vor ca pe indicatoarele cu numele orașului să apară și denumirea în romani: suntem de șase ori mai mulți decât germanii

Mai multe organizații ale comunităților de romi din Cluj-Napoca i-au cerut, joi, primarului Emil Boc scrierea denumirii orașului și în limba romani pe indicatoarele amplasate la ieșirile și intrările în municipiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Reprezentantul comunității rome în cadrul Prefecturii Cluj, Dragoș Roșianu, a declarat că nu înțelege de ce denumirea orașului trebuie să fie și în limba germană, pe lângă română și maghiară, și nu și în romani, în condițiile în care, la recensământul din 2011, s-au declarat de etnie romă 3.273 de persoane și doar 544 au spus că sunt germani.

„Am cerut, joi, în numele mai multor organizații rome, primarului Emil Boc scrierea denumirii Cluj-Napoca și în limba romani – Clujo sau Fhoro – pe indicatoarele care vor fi amplasate la intrările în localitate. Considerăm că într-o capitală europeană a tineretului acest gest de curtoazie față de populația de etnie romă este absolut necesar, în condițiile în care există o comunitate extinsă de romi în diverse părți ale orașului. Nu înțelegem de ce denumirea orașului trebuie să fie și în limba germană, pe lângă română și maghiară, nu și în romani, în condițiile în care, la recensământul din 2011, s-au declarat de etnie romă un număr de 3.273 de persoane și doar 544 au declarat că sunt germani”, a spus Roșianu.

Primăria Cluj-Napoca a anunțat, miercuri, câștigătorul concursului organizat pentru „Intrările orașului – sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca”, urmând să fie amplasate, în acest an, la intrările și ieșirile din municipiu, turnuri pe care scrie, pe lângă denumirea în română, și denumirea în limbile maghiară – Kolozsvar, și germană – Klausenburg.

„Contractul de proiectare a fost câștigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleșeriu Nicolae. Proiectul câștigător – o structură metalică sub formă de turn – a fost apreciat de juriu ca fiind coerent și creativ, reprezentativ pentru oraș, cu un design care se evidențiază, funcțional, durabil, ușor de întreținut și cu un raport cost-eficiență în concordanță cu dimensiunea și materialele propuse”, se arăta în informarea primăriei.

Juriul concursului a fost alcătuit din Ioan Sbârciu, Radu Solovăstru, Ligia Subțirică, Ioana Mihaela Agachi, Szabolcs Guttman, Romulus Zamfir, Tudor Giurgiu și Florin Moroșanu.