Roșiile românești, în piețe înainte de Paște. Cât va costa un kilogram de tomate. „Prietenii îmi spun: «Am fost în Tunisia cu banii ăştia»”
Fermierii au semănat răsadurile în decembrie și în ianuarie au plantat roșiile, iar în aprile urmează să scoată pe piață tomatele românești. Totuși, prețurile vor fi duble față de anii trecuți.
În ciuda faptului că temperaturile au fost prielnice pentru creșterea roșiilor românești, costurile sunt atât de mari încât profitul e pus sub semnul întrebării.
Fermierii nu au reușit să facă destul profit, iar solariile nu au fost modernizate. Aceștia sunt nevoiți să încarce centrala noapte de noapte, din două în două ore. Costurile sunt enorme. Facturile la energie electrică sunt de zeci de mii de lei, combustibilul solid e pe sfârşite, folia, îngrăşămintele, totul e de cel puţin două ori mai scump.
„Bag aproape două tone şi ceva pe noapte (n. red. – de cărbuni). (…) Folia de mulci de la 9-12 lei au făcut-o 25 de lei. Folia de dublură, prelată, tot-tot-tot e mai scump. Îngrăşămintea pe care o luam cu 230-250 lei sacul, acum mi-a trimis o ofertă de preţ de 27 lei /kg, pică la 700 lei şi ceva. Ajungem imediat la cota zero. Bineînţeles că băncile dau împrumut, dar pui gaj“, spune fermierul Simon Idita, din Pleşoiu, judeţul Olt, potrivit Adevărul.ro.
Pentru ca familia Itida să să poată ajunge să aibă profit, prețul ar trebui să fie destul de mare.
„Peste 15 lei/ kg, aşa, ar trebui să fie profitabil. Cum va fi preţul… Ne prind cei din urmă care pun fără căldură. Orice produs are preţ când nu este, dar când este din abundenţă… Unii chiar pot râde de noi. Sunt mulţi, şi prin en-gros, care-ţi spun – «îţi arăt că eu fără căldură fac bani mai mulţi ca tine, la masă». El nu dă un miliard şi jumătate pe cocs, nu plăteşte ca mine facturi la curent de 70 de milioane (n. red. – lei vechi), de 46 de milioane, pentru că aşa îmi vin trei facturi de curent primăvara. Am şase, şapte, opt, chiar şi nouă oameni pe zi la muncă, sunt oameni de 200 de milioane de lei pe lună“, spune fermierul.
Cheltuielile s-au dublat în câteva luni, spune fermierul.
„Sincer, am prieteni care n-au legătură cu asta, mai vin pe la mine. Şi-mi spun, atunci când văd cât dau pe soluţii, de exemplu: «Băi, frate, am fost în Tunisia cu banii ăştia! Băi, omule, îţi faci un concediu cu asta! Ia uite paletul ăsta, ia uite cutare, ia uite cutare…». Când văd cât costă toate, cât e câştigul şi ştiu că sunt atâtea alte variante… Procentul este foarte mic. Dacă era o afacere, se îndreptau cei mai tari afacerişti către asta. Dacă băgai un miliard şi scoteai profit încă unul era ceva, dar procentul este 10%“, spune Idita.