Rovana Plumb reacționează după două zile la mesajul ministrului austriac de Externe privind alocația copiilor: „Este incorect juridic”

„Am luat act cu surprindere și dezamăgire de mesajul exprimat de către ministrul de Externe austriac, cu privire la alocațiile acordate copiilor români. Măsurile despre care vorbește ministrul Sebastian Kurz, și care sper să fie doar un gând nefericit, sunt contrare principiilor fundamentale ale UE – principiul antidiscriminare și a celui privind libera circulație a persoanelor”, a spus ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, citat într-un comunicat de presă.

Rovana Plumb consideră că, și din punct de vedere politic, mesajul lui Sebastian Kurz este total inacceptabil și incompatibil cu funcția deținută, aceea de ministru al unui guvern care se supune legislației și principiilor europene.

„Totodată, consider acest mesaj ca fiind inacceptabil din punct de vedere al relațiilor bilateriale dintre România și Austria. Asigur cu toată responsabilitatea că Guvernul României veghează la respectarea drepturilor cetățenilor români ca și cetățeni europeni și nu va accepta vreo formă de discriminare a acestora”, a mai spus ministrul Rovana Plumb.

Ministerul Afacerilor Externe român a transmis că nu este de acord cu luările de poziție publice ale ministrului de Externe al Austriei pe tema asistenței sociale destinate lucrătorilor intra-comunitari, cu referire expresă la România, arătând că libera circulație presupune și accesul nediscriminatoriu la serviciile sociale.

Potrivit MAE, menționarea distinctă a României în contextul legat de aplicarea normelor europene în materie de export de prestații sociale (alocația pentru copii) este nejustificată în condițiile în care România se regăsește abia pe locul 5 între statele membre către ai căror cetățenii sunt transferate aceste alocații (după Ungaria, Slovacia, Polonia și Slovenia).

Astfel, potrivit măsurătorilor statistice efectuate de partea austriacă, atât în privința asistenței sociale oferite, cât și a alocațiilor pentru copii, reiese faptul că cetățenii români nu sunt pe primele locuri în rândul beneficiarilor, aspect confirmat inclusiv public recent de ministrul Muncii, Rudolf Hundstrofer.

„Libera circulație a persoanelor și lucrătorilor este un principiu fundamental al UE, care presupune aspecte concrete, printre care accesul nediscriminatoriu la serviciile sociale. Ca și ceilalți cetățeni europeni care lucrează în alte state membre, cetățenii români au și trebuie să aibă acces la prestațiile ce rezultă din munca depusă și contribuțiile lor sociale, o abordare diferită fiind profund inechitabilă și contrară dreptului european în vigoare. În plus, gradul de integrare al cetățenilor români aflați în Austria în societatea gazdă este unul foarte înalt, fapt confirmat în repetate rânduri de oficialii austrieci”, arată MAE român.

Un alt argument prezentat este că legislația europeană prevede garanții suficiente în vederea prevenirii și combaterii abuzurilor în domeniul prestațiilor sociale iar partea română este dispusă să examineze, de la caz la caz, în dialogul cu partea austriacă, orice potențială situație de încălcare a reglementărilor în materie, concomitent cu o strânsă coordonare cu Viena la nivelul UE.

În acest context, Ministerul român al Afacerilor Externe apreciază că amplificarea, în mod artificial, în contextul actual premergător alegerilor regionale din Austria, a unor astfel de poziționări riscă să-i transforme pe cetățenii români care lucrează în mod legal în Austria în victime ale unei dispute politice interne și, în același timp, să afecteze relațiile bilaterale româno-austriece.

Ministerul precizează că a transmis deja poziția sa părții austriece, prin demersuri efectuate la nivel diplomatic în cursul acestei săptămâni, atât la Viena, cât și la București, la nivelul de ambasador.

Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, cere o reformă a sistemelor sociale în Uniunea Europeană, fiind nemulțumit de faptul că statul austriac plătește o alocație de 160 de euro pentru copilul unui român care lucrează în Austria, deși în România această indemnizație este mult mai mică.

Sebastian Kurz dorește o reformă rapidă a sistemelor sociale în UE, afirmația sa apărând în contextul discuțiilor din Austria privind sumele trimise de Viena copiilor ai căror părinți, cetățeni UE, muncesc în această țară, scrie Die Krone.
Kurz a explicat pentru postul public de televiziune ORF că pentru doi copii români, ai căror părinți muncesc în Austria, statul austriac oferă lunar aproximativ 300 de euro. „Suma aproape corespunde unui salariu mediu din România”, a spus Sebastian Kurz.

Șeful diplomației (ÖVP) dorește ca valoarea alocațiilor acordate de Austria să corespundă celei din statul de unde provin părinții copiilor respectivi. Astfel, Austria nu ar mai plăti aproximativ 300 de euro pentru doi copii români ai căror părinți muncesc în Austria, ci doar circa 30 de euro.

„Suntem de aceeași părere cu britanicii: Marea Britanie dorește reforme în cadrul UE și asta trebuie să se întâmple rapid”, a spus Sebastian Kurz.

Ministrul Muncii, Rudolf Hundstorfer (SPÖ), a criticat poziția lui Kurz, prin urmare coaliția de guvernare va purta discuții în această vară pentru a ajunge la un punct de vedere comun asupra acestui subiect.

Publicația Heute prezintă nivelul indemnizațiilor pentru copii din țările UE. În Danemarca indemnizația este de 197 de euro, în Germania de 184 de euro iar în Austria de 160 de euro. Cel mai puțin primește un copil din Grecia – 5 euro. Pe penultimul loc se află România, cu o alocație de 9 euro (publicația nu precizează faptul că a fost promulgată o lege de dublare a sumei).

Ministerul de Finanțe a precizat, răspunzând unei întrebări parlamentare, că Viena a dat, în 2013, indemnizații pentru copiii străinilor care muncesc în Austria în valoare de 206 milioane de euro, în creștere față de 2010, când au fost trimise 150 de milioane de euro. Cei mai mulți bani au ajuns în Ungaria – 65 de milioane de euro. În Slovacia au ajuns 48 de milioane de euro, în Polonia – 31 de milioane, în Slovenia – 13 milioane de euro și în România – 11 milioane de euro.