S-a întors să muncească în România, însă o PROBLEMĂ TEHNICĂ a Guvernului îi lasă o SINGURĂ SOLUȚIE: „Mă gândesc să părăsesc din nou țara, poate definitiv”

Raul C. Mureșan, profesor doctor la Centrul pentru Studii Cognitive și Neurale de la Cluj-Napoca, este unul dintre cei 300 de cercetători români care au semnat petiția online prin care îi cer ministrului Educației să explice de ce instituția pe care o conduce a întârziat cu mai mult de un an și jumătate lansarea competiției de proiecte pentru cercetare. Raul C Mureșan lucrat mulți ani în Germania la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului și la Institutul pentru Studii Avansate din Frankfurt. În 2007 s-a întors în România și a înființat un institut de cercetare.

Raul C. Mureșan spune că a semnat petiția online pentru că vrea să afle răspunsuri privind fondurile alocate cercetării. „Nu știu să spun de ce s-a întârziat. De când a ajuns Guvernul Ponta la putere în 2012, văd o ofensivă feroce în a destructura tot ce s-a făcut bun în cercetare în perioada 2007-2012. Am ajuns să îmi pierd studenții și să lucrez fără salariu luni întregi. Oamenii pleacă pe capete din țară la alte laboratoare care își permit să ii plătească. Competițiile pentru cercetare au ajuns o glumă, încă din 2012 de când PSD-ul e la butoanele educației”, arată Mureșan pentru gândul.

„Sistemul a intrat în colaps”

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Cercetătorul spune că, după venirea Guvernului Ponta, contractarea proiectelor a fost amânată cu aproape un an și nu a mai fost lansat nimic nou.„Sistemul a intrat în colaps. În momentul ăla oamenii care căutau granturi să aplice nu au mai avut nimic. Singura competiție care s-a lansat a fost cea pentru parteneriate, care nu e pentru cercetare fundamentală, ci pentru cercetare aplicativă, care se adresează celor din inginerie. În 2011, când s-a făcut reforma cercetării, existau niște condiții minime de eligibilitate. Ca să ai dreptul să aplici, mai ales la cercetători avansați trebuia să îndeplinești un criteriu de performanță minimală, adică să ai un număr de publicații cu impact. Chestia asta i-a deranjat pe mulți din zona de mediocritate majoră care susțineau antireforma”, a mai arătat Mureșan.

Singura competiție pe care Ministerul a lansat-o este cea pentru programul Tinere Echipe, care a fost lansată după ce Ministerul Educației a renunțat la evaluatorii străini și a eliminat criteriile minime de eligibilitate. „Au anulat de patru ori competiția pentru Parteneriate – o chestia care nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria cercetării în România. În preajma alegerilor prezidențiale au lansat programul Tinere Echipe. Eu eram sigur că acesta o să fie un mare fiasco. De ce? Pentru că, nelasându-se timp de 3 sau 4 ani nimic pentru cercetare fundamentală, oamenii erau disperați. Astfel, s-au trezit cu 3.000 de aplicații, fără să pună criterii minimale. Acum au atât de multe aplicații că nu le pot evalua”, a mai spus Mureșan.

Octavian Micu: „Nu există criterii minime de eligibilitate bazate pe performanță științifică a directorului de proiect”

Octavian Micu, cercetător în fizică la Institutul de la Măgurele, este unul dintre oamenii de știință afectați de tăierile bugetare. Acesta spune că situația actuală, în care s-a întârziat foarte mult evaluarea proiectelor, se datorează faptului că s-au schimbat criteriile de evaluare. „În 2011, când am aplicat și eu, a existat condiția ca directorul de proiect să aibă minim 1 punct din articole publicate în reviste indexate ISI. Anul acesta la competiția de Tinere Echipe au fost în jur de 3000 de proiecte pentru că nu există criterii minime de eligibilitate bazate pe performanță științifică a directorului de proiect”, explică Octavian Micu.

Mihai Miclăuș, cercetător de la Institutul de Științe Biologice de la Cluj, spune că starea actuală din cercetare este provocată de faptul că, de 3 ani încoace, bugetul alocat cercetării competitive din România este în cădere liberă. Cercetătorul are în derulare un proiect prin care face evaluarea diversității genetice la porumb pentru obținerea de hibrizi noi. „Bugetele proiectelor aflate în derulare sunt diminuate an de an, în contextul în care România înregistrează creștere economică, iar prin contractele semnate aceste corecții financiare sunt permise doar în condiții de „forță majoră”. În 2014 a fost lansată o singură competiție de proiecte. Evaluarea proiectelor nu a început încă, în timp ce ordinul de lansare a competiției prevede ca termen de anunțare a rezultatelor data de 3 aprilie 2015. În plus, competiția a fost lansată fără a i se cunoaște bugetul alocat, încălcându-se astfel legea. Din acest motiv Asociația Ad Astra a chemat în instanță Ministerul Educației și Cercetării Științifice”, spune Mihai Miclăuș.

Acesta arată că se gândește să plece din nou din România, așa cum a făcut în urmă cu câțiva ani. „Am în derulare un proiect de tip Parteneriate. Întrebarea este ce fac când acesta se va finaliza? Evident că mă gândesc la a părăsi din nou țara, poate definitiv de data aceasta, din cauza lipsei predictibilității finanțării în cercetare. Am aplicat la competiția de proiecte de anul trecut, dar la o rată de succes estimată de 10% (5% chiar, după ultimele zvonuri) și o evaluare făcută în majoritate cu evaluatori români îmi permit să echivalez câștigarea unui proiect cu câștigul la loz în plic”, mai spune Mihai Miclăuș.

Pe de altă parte, cercetătorul spune că se gândește să formeze un consorțiu împreună cu colaboratorii internaționali, în vederea aplicării la competițiile europene din cadrul Horizon 2020. „ O astfel de finanțare m-ar pune la adăpost de fluctuațiile interne. Fiind la început de carieră ca cercetător independent, șansele de succes îmi sunt mici, dar accesarea fondurilor UE mi se pare singura cale ce poate garanta performanța. Politicile românești în domeniu, cel puțin de la întoarcerea mea în țară – septembrie 2011, mi se par făcute după cum bate vântul”, arată Miclăuș.

Secretar de stat pentru Cercetare: Nu are cine să evalueze proiectele

Într-un răspuns pentru gândul, secretarul de stat pentru Cercetare, Tudor Prisecaru, a spus că pentru 3.000 de proiecte este nevoie de foarte mulți evaluatori care sunt  greu de găsit. „Cred că avem  în prezent sub 1.000 de evaluatori. Asta pentru că mulți dintre evaluatorii din bazele de date de la UEFISCDI( Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării)  nu erau valizi. UEFISCDI a făcut apel din nou pentru evaluatori și s-a constatat că nu aveau baza de date actualizată”, a spus Tudor Prisecaru pentru gândul.

Pe de altă parte, într-un răspuns pentru gândul UEFISCDI arată că în competiția proiecte „Tinere Echipe” 2014 (TE 2014) sunt declarate eligibile 2.942 proiecte. Pentru acestea, sunt necesare 8.826 evaluări individuale, la care se adaugă 2.942 rapoarte de consens. Din experiența competițiilor derulate din 2007 până în prezent (peste 20.000 propuneri de proiecte evaluate), UEFISCDI estimează ca pentru competiția TE 2014 este necesar un număr de aprox. 2.000 evaluatori”, se arată în informarea UEFISCDI trimisă gândul.