Sală de concerte anunțată în București. „Promit că în anii ăștia care vin, unu – doi ani, avem sala”

Sorin Oprescu a participat, joi, la conferința de presă de anunțare a primei ediții a Festivalului Internațional al Orchestrelor Radio „RadiRo”, care va avea loc la București, între 23 și 29 septembrie. „RadiRo” se dorește a fi o alternativă pentru anii în care nu este organizat Festivalul Internațional „George Enescu”, care, potrivit tradiției, se desfășoară o dată la doi ani.

În acest context, răspunzând unei întrebări, Sorin Oprescu a spus că are în plan construirea unui complex de săli de concerte, care să cuprindă și o sală principală modernă de concerte, cu 4.000 – 4.500 de locuri, în care să se poată desfășura evenimentele importante, precum Festivalul „George Enescu”.

„Vreau să iau esplanada (zona din continuarea Bibliotecii Naționale, în care are sediul și Ministerul Culturii, n.r.). Sper să mi-o dea Guvernul și am găsit parteneriatul public-privat, pentru că nu pot să construiesc 32.000 de metri”, a spus Sorin Oprescu. El a precizat că a renunțat la planul de a scoate betoanele de dedesubtul respectivului teren, pentru că „i s-a cerut vreo 20 de milioane de euro”.

„Dar vă promit că în anii ăștia care vin, unu – doi ani, avem sala. Vă promit că dau drumul la proiect ca să prind Festivalul Enescu”, a spus Oprescu. El a precizat că vrea astfel să îl „liniștească” și pe Ioan Holender, directorul artistic al Festivalului „George Enescu”, cu care a purtat nenumărate discuții despre necesitatea ca Bucureștiul să aibă o sală de concerte adecvată.

Sorin Oprescu a susținut că proiectul a fost deja demarat, precizând că „merită și Bucureștiul o sală de genul acesta”. „O să o fac pe esplanadă. Parcul rămâne parc, parcările rămân parcări, căprioarele rămân căprioare, dar apare și sala asta”, a glumit Oprescu, subliniind că a observat că bucureștenilor le plac evenimentele muzicale și Ateneul Român a devenit neîncăpător.

„Am dat tema. Va fi un complex de săli de muzică – sala principală de 4.000 – 4.500 de locuri și alte săli adiacente. Așa cum pe un stadion există arena centrală, așa și aici vor fi săli, iar spațiile celelalte vor fi expoziționale. Bucureștiul are 210.000 de opere care au stat în apă la subsolul Teatrului «Ion Creangă». Le-am scos de acolo și aș vrea să le vadă toată lumea”, a explicat Oprescu.

Pe de altă parte, ideea construirii unei săli de concerte în zona sediului Bibliotecii Naționale a României (BNR), din bulevardul Unirii din București, este foarte veche. Încă din iulie 2007, ministrul Culturii de la vremea respectivă, Adrian Iorgulescu, spunea că are în plan construcția unei săli de concerte, care să găzduiască Festivalul Enescu, pe esplanada de lângă noul sediu al Bibliotecii Naționale. Încă de la momentul respectiv, Iorgulescu purta discuții cu Primăria Capitalei pentru demararea proiectului.

Problema lipsei unei săli adecvate de concerte în Capitală a fost ridicată de multe ori după Revoluție, dar mai ales în anii în care are loc Festivalul Enescu. Ioan Holender, președintele artistic al festivalului, a reclamat de nenumărate ori acustica necorespunzătoare a Sălii Palatului, unde erau programate marile concerte ale fiecărei ediții. Unele orchestre din străinătate au declinat invitația de a veni la festival tocmai din cauza absenței unei săli potrivite, potrivit organizatorilor evenimentului.

La cea mai recentă ediție a Festivalului Enescu – cea din 2011 -, celebrii dirijori Zubin Mehta și Antonio Pappano s-au plâns de acustica Sălii Palatului, cerându-le autorităților române să găsească soluții pentru ca festivalul să se desfășoare în bune condiții.

Totodată, pe 23 februarie 2012, la „Gala MEDIAFAX – 20 de ani”, soprana română Angela Gheorghiu a spus că România are nevoie de o primă „scenă splendidă”, pe care să poată cânta marii artiști ai lumii, români și străini.

„Vreau să vă rog să fiți împreună cu mine, în numele colegilor mei români, artiști, ca și cei care vin la Festivalul Enescu (…) Vă rog foarte mult să luăm în considerare faptul că România are nevoie de o primă scenă. Vă rog foarte mult să participați odată cu mine la pionieratul de fapt, la propriu și la figurat, pentru a putea avea ocazia de a fi mândri de nația română. Întotdeauna cultura este pașaportul principal al oricărei profesii. Sper să ne vedem pe o scenă splendidă la București”, a mai spus Angela Gheorghiu.