Salariul minim NET ar putea ajunge la 1.900 lei. Nicolescu, CNIPMMR: „Va crește standardul de viață. Se va stopa migrația forței de muncă”

Socialiștii europeni propun introducerea unui salariu minim la nivelul blocului comunitar, iar noutatea acestei initiative este dată de modul de calcul, acesta urmând să reprezinte 60% din valoarea salariului mediu per stat membru al Uniunii Europene (UE), în cazul României fiind vorba de 1.900 lei, raportat la nivelul înregistrat în 2019.

„Din punct de vedere social, la prima vedere, este un lucru pozitiv, pentru că va crește standardul de viață al celor care își vor menține joburile și se vor diminua inegalitățile sociale, ceea ce este un lucru bun pentru că întotdeauna inegalitățile mari provoacă contradicții, convulsii”, a declarat luni, 17 februarie 2020, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președinte onorific al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

El a adăugat că măsura corespunde unor necesități ale societății, în condițiile în care inegalitățile depășesc cadrul strict național.

Introducerea unui salariu minim la nivelul blocului comunitar ar putea însemna, totodată, stoparea migrației forței de muncă la nivel intracomunitar.

„Inițiatorii acestei măsuri consideră că, prin asigurarea ca în fiecare țară, 60% din salariul mediu să fie reprezentat de salariul minim, se va stopa stopa migrația forței de muncă sau se va încetini, va crește standardul de viață și se vor crea premise mai bune pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă”, a precizat președintele onorific al CNIPMMR. „Aceasta este o inițiativă a Partidului Socialist European. Este în tradiția ideologiei socialiste, nu comuniste, de a te focaliza pe problemele sociale și a diminua cât mai mult inegalitățile, pentru că întotdeauna inegalitățile sociale nasc probleme în toate domeniile. Din punct de vedere al obiectivelor, aspirațiilor, este o inițiativă bună, pentru că ea corespunde unor necesități ale societății, iar în cadrul UE, aceste inegalități depășesc cadrul strict național, au și o dimensiune, au niște consecințe negative la nivelul tuturor țărilor și a relațiilor dintre ele”.

Imediat însă, Nicolescu a vorbit și despre riscurile pe care țara noastră le-ar întâmpina, în situația în care propunerea socialiștilor europeni ar urma să fie introdusă în Planul de acțiune pentru anul 2021 al Executivului de la Bruxelles.

Din punct de vedere economic, spune el, în cazul României, unele dintre cele mai vizibile efecte ale introducerii salariului minim la nivel european ar putea fi vor scădea numărului, cât și proporția microîntreprinderilor.

„Trebuie menționat aici că țara noastră este la 40% din IMM-uri din nivelul UE. Vor scădea, de asemenea, motivația și posibilitatea de a înființa firme. Când se înființează, firmele dau la început salariul minim, iar majorarea sa cu 20 la sută înseamnă cheltuieli mai mari. Sigur, pentru foarte multe IMM-uri va fi dificil să funcționeze, în special microîntreprinderile”, a menționat fostul șef CNIPMMR.

Cum vor putea încasa românii 1.900 lei salariu minim net

În cadrul conferinței, Nicolescu a explicat și calculul simplu care ar putea duce la majorarea salariului minim net de la nivelul de 1.259 lei, cât se înregistra în 2019, la 1.900 de lei cât ar putea ajunge dacă această inițiativă ar urma să fie implementată la nivelul blocului comunitar (UE27).

„Dacă ne uităm la România, țara noastră are cea mai mică pondere a salariului minim în salariul mediu net – 39,58% (n.r. – 667 euro salariu mediu net în 2019, respectiv 264 euro, salariu minim net), mai mică decât Bulgaria, mai mică decât Ungaria”, a mărturisit Ovidiu Nicolescu. „Cu cât diferența este mai mare, cu atât vor fi probleme mai mari. Noi având având 39%, trebuie să ajungem la 60%, adică să majorăm cu peste 20 de procente. O creștere de peste 20 de procente înseamnă niște impacturi economice și sociale deosebit de intense și cu efecte atât liniare, cât și conjugate greu de anticipat”.

El a precizat totodată că vor fi probleme și la nivel macroeconomic, în cazul în care se va decide o asemenea majorare de salariu minim la nivel UE. Nicolescu vorbește în acest caz de majorarea importurilor și deficit la balanța de plăți.

„Economia națională nu va avea capacitatea să genereze suficiente produse și servicii și se va repeta fenomenul din ultimii ani, și anume vor crește masiv importurile și vom avea un deficit mai mare la balanța de plăți. Cu alte cuvinte, vom finanța în mod indirect economiile țărilor din care importăm produsele respective”, a mai precizat profesorul universitar.

În contrapartidă, Ovidiu Nicolescu dă exemplul Franței, stat membru UE care nu ar avea de suferit deloc dacă această inițiativă ar fi votată, în condițiile în care ponderea salariului minim net în salariul mediu net este de peste 62 de procente.

„Situația cea mai bună o are Franța, pentru că are un salariu mediu, net, foarte mare (n.r. – 2.295 euro în 2019), iar salariul minim net reprezintă 62% (n.r. – 1.386 euro în 2019 sau 62,29%); deja peste procentul acesta. Dacă se aplică această măsură, Franța nu are probleme de consecințe negative, ci numai pozitive”, afirmă fostul șef al CNIPMMR.

Germania ar avea însă probleme odată cu implementarea deciziei, însă nu unele similare cu cele potențiale ale României. În cazul nostru, aceste măriri ar urma să fie erodate prin inflație.

„Dacă ne uităm la Germania, are salariu mediu net puțin mai mare (n.r. – 2.439 euro în 2019), dar salariul minim este 47% (n.r. – 1.155 euro în 2019 sau 47,35%). Aici trebuie o creștere de aproape 13 procente. Germania va fi confruntată cu niște situații deosebite”, a adăugat cadrul didactic. „Interesele României nu sunt aceleași cu cele ale Germaniei, spre exemplu. Germania ar putea avea un anume tip de efecte negative, pe când în România un alt tip. Măririle de salarii din România nu sunt sustenabile. Prin inflație, prin alte mijloace, ele vor fi erodate, că economia nu le suportă”.

Obiective curajoase

Prin introducerea „salariului minim european” se urmărește atât stoparea migrației forței de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai, cât și crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă.

La prima vedere, această inițiativă pare că va avea efecte pozitive pentru statele membre, spun cei de la CNIPMMR, în special pentru țările mai slab dezvoltate din UE și pentru cetățenii europeni, cărora li se garantează un nivel de trai satisfăcător.

Membrii Comisiei Europene (CE) dau garanții că la stabilirea salariului minim se vor lua în calcul condițiile economice și sociale din fiecare stat membru, precum și legislația internă cu privire la stabilirea nivelului salariului minim garantat.

Sunt însă țări care privesc cu scepticism această problematică, analizând îndeaproape efectele negative pe care le poate avea, printre care și închiderea firmelor care nu pot susține creșterea salarială, migrarea companiilor multinaționale în alte state non-UE, unde forța de muncă este mai ieftină, respectiv creșterea inflației.

Conform conducerii CNIPMMR, aceasta este doar o propunere ce urmează să fie înglobată sub forma unui proiect care va fi prezentat partenerilor sociali pe parcursul anului în curs.

După consultarea partenerilor sociali, dacă se dovedește fezabilă, propunerea de stabilire a unui mod de calcul al salariului minim, unitar la nivel european, va fi introdusă în Planul de acțiune pentru anul 2021 al Executivului de la Bruxelles.

Pentru a analiza impactul pe care proiectul de introducere a unui salariu minim la nivel european l-ar putea avea asupra întreprinderilor mici și mijlocii din România, CNIPMMR realizează un Test IMM sub forma unui chestionar transmis membrilor CNIPMMR și publicat pe paginile de socializare ale organizației.

Sursă foto: Gândul.info