Salvați Copiii, despre bugetul Educației: Accesul copiilor vulnerabili la învățământ trebuie garantat

„Insuficiența resurselor alocate de la nivel central îi face pe copiii din zonele defavorizate extrem de vulnerabili, știut fiind faptul că bugetele proprii ale administrației publice locale sunt limitate. În plus, alocarea, la nivel local, de resurse pentru educație ori pentru orice alt domeniu care îi privește pe copii, depinde de bunăvoința reprezentanților autorităților locale și nu de nevoile resimțite în comunitate”, se arată în documentul citat.

Reprezentanții asociației susțin că, în lipsa unei finanțări adecvate a învățământului, fundamentată pe o analiză periodică a stării actuale a infrastructurii fizice și de personal din sistemul de educație și a calității actului educațional, singura în măsură să ofere repere și predicții financiare, nu se va putea asigura echitate și egalitate de șanse elevilor care s-au născut în familii cu vulnerabile socio-economic sau care trăiesc în comunități foarte sărace, lipsite de resurse.

„Sistemul educațional din România devine echitabil atunci când „urmărește redistribuirea resurselor financiare și a serviciilor de calitate în scopul reducerii decalajele educaționale înregistrate din cauza diferențelor socio-economice””, conform sursei citate.

SOCIAL Cum a reacționat o femeie la prima factură de întreținere din sezonul rece: ”Vreau să trec peste sărbători”

21:14

SOCIAL Darryl Nirenberg, confirmat în funcția de ambasador al SUA în România: „Așteptăm cu interes contribuția sa la consolidarea politicii americane”

20:50

În acest context, Salvați Copiii reiterează mai multe recomandări pentru Ministerul Educației și Cercetării: demararea în regim de urgență a procesului de evaluare națională a infrastructurii educaționale (clădiri, personalul didactic, transportul elevilor, programe remediale, bunuri și servicii adecvate) și, pornind de la concluziile evaluării, asigurarea alocărilor bugetare corespunzătoare, cu respectarea principiului predictibilității finanțării, al depolitizării sistemului de educație și al echității în distribuirea resurselor financiare între mediul urban și rural; revizuirea formulelor și a criteriilor utilizate pentru calcularea finanțării în funcție de costul standard per preșcolar/elev, astfel încât finanțarea de bază să asigure condițiile pentru învățământ de calitate pentru toți copiii, iar coeficienții de corecție să poată reduce dezavantajele cu care se confruntă copiii vulnerabili; rezolvarea problemei transportului județean și local al elevilor prin preluarea integrală de către Ministerul Educației a responsabilității decontării navetei din bugetul propriu, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament.

„Ținând seama de vulnerabilitatea copiilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială, devine imperios necesară reconsiderarea cuantumului bursei de ajutor social, astfel încât aceasta să reprezintă 1/3 (750 de lei) din salariul minim pe economie anunțat pentru 2020 (2.030 de lei)”, conform organizației.

Faptul că, în 2019, s-au raportat cheltuieli mai mici decât veniturile prevăzute pentru educație nu reprezintă un indicator al rezolvării problemelor din sistem, ci mai degrabă o incapacitate a structurilor Ministerului Educației de a identifica nenumăratele dificultăți cu care se confruntă elevii și cadrele didactice și de a răspunde corespunzător acestora, precizează Salvați Copiii.

„În cazul copiilor, în România, rata sărăciei persistente era de 33,2% în 2018, iar, în același an, deprivarea materială severă înregistrată în rândul copiilor sub 6 ani (19%) era cea mai ridicată din UE în care media este de 5,9%. În acest context al sărăciei, reamintim faptul că, în anul școlar 2017 – 2018, rata abandonului școlar la nivel național în învățământul primar și gimnazial a fost de 1,7% (aproximativ 30.000 elevi). În ceea ce privește, rata părăsirii timpurii a școlii , la nivelul anului 2018, conform datelor Eurostat, România înregistrează o rată de 16,4% , cu 5,1 puncte procentuale sub ținta stabilită (11,3%), cu un trend îngrijorător în cazul mediului rural (26,6%) și în cazul copiilor romi (77%) „, subliniază sursa menționată.

Foto: caracter ilustrativ