Sănătatea, boală grea. Reportaj cu camera ascunsă în spitalele din București. „Vin ploile și o să înceapă să plouă în saloane”

O anchetă realizată de agenția de știri MEDIAFAX în spitalele Foișor, Marius Nasta, Universitar, Colentina și Policlinica Vitan ilustrează starea avansată de degradare a clădirilor unora dintre cele mai importante unități medicale din România.

Cu toate că Ministerul Sănătății a impus norme foarte clare de igienă pentru a evita prezența infecțiilor nosocomiale, foarte puține dintre noile reguli pot fi îndeplinite de unitățile sanitare.

Filmările cu camera ascunsă realizate în unitățile medicale din Capitală și imaginile primite de la pacienți arată că investițiile autorităților și ale conducerii spitalelor au ocolit grupurile sanitare. Toaletele, pe care de multe ori le folosesc și medicii și pacienții și vizitatorii, sunt neigienizate, cu bazine și chiuvete ruginite, pereți găuriți și obiecte sanitare lipsă.

ECONOMIE Suma URIAȘĂ la care ar putea ajunge un bitcoin în 2025. Predicțiile experților în criptomonede

21:32

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost un an ușor, dimpotrivă / De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

Institutul de Pneumofiziologie ,,Marius Nasta”

Cu o istorie de aproape un secol, Institutul de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta” din București este una dintre cele mai vechi unități medicale din România. La fel de vechi sunt, însă, și cele mai multe clădiri din curtea institutului. Unele dintre acestea au fost renovate, dar nici până acum nu a fost construită o clădire nouă, care să respecte standardele internaționale de siguranță și igienă. Iar în unele zone nici măcar normele elementare de igienă nu sunt respectate. 

Grupul sanitar de la parterul clădirii principale, pe care îl folosesc atât pacienții internați cu diverse boli de plămâni, cât și persoanele care vin la un simplu consult, ori medicii, are un aspect dezolant. Ușa de lemn are balamalele ruginite, iar vopseaua se decojește de la un capăt la altul al tocului. Faianța este căzută pe aproape jumătate din latura unuia dintre pereți, caloriferul de lângă intrarea în grupul sanitar este și murdar și ruginit. Robinetul de la chiuvetă este corodat, iar apa rece abia curge. Suportul pentru prosoapele de hârtie este rupt, la fel și unul dintre capacele unui vas de toaletă, care a fost aruncat pe un dulap metalic aflat în spatele ușii. La geam, plasele de păianjen au capturat zeci de frunze uscate și mucuri de țigară, căzute peste un strat gros de praf, necurățat de luni de zile probabil. Pervazul și faianța de sub geam sunt pline de mizerie, iar straturile de vopsea date în anii trecuți se curăță acum puțin câte puțin. Instalația de apă este, de asemenea, ruginită și nici vorbă de un suport pentru hârtia igienică. 

Chiar managerul Institutului, doctorul Gilda Popescu, recunoaște că un astfel de grup sanitar nu respectă normele de igienă elementare, cu atât mai puțin pe cele impuse de Ministerul Sănătății pentru a combate infecțiile nosocomiale. Aceasta spune că are la dispoziție încă din primăvară 450.000 de euro pe care ar urma să îi folosească pentru a renova întreaga clădire, inclusiv toaletele, de aceea nu s-au făcut investiții în repararea sau înlocuirea instalațiilor sanitare corodate. Dar, din cauza birocrației nu a reușit să investească nici măcar un cent.

,, Este total necorespunzător! Dar haideți să vă spun de ce nu s-a făcut deocamdată nimic. Eu nu știu de unde să apară așa ceva pentru că, dacă nu zilnic, la două-trei zile străbat tot institutul ăsta și verific. Această zonă intră în reparația pe care noi am reușit să o facem cu proiectele norvegiene. Dintr-o economie pe care am făcut-o în cadrul proiectului avem 450.000 de euro. Pe data de 7 septembrie s-a deschis licitația și a fost o singură ofertă. S-a trimis la ANRMAP ca să ne dea avizul, să putem da drumul lucrărilor și am trimis și la Primăria Sector 5 să îmi elibereze certificatul de urbanism. Banii sunt din primăvară la noi, dar toată procedura, pentru că a trebuit făcut un proiect, licitație, toate sunt mâncătoare de timp”, a explicat managerul Institutului.

De mai bine de 10 ani, spune Gilda Popescu, se încearcă ridicarea unei clădiri noi, dar proiectul a fost abandonat până în toamna anului trecut, când s-au reluat lucrările. Acestea ar putea fi încheiate până la finele anului 2016, iar din 2017 tratare a bolnavilor de tuberculoză să se facă în noua unitate. Lipsesc, însă, o serie de avize de la autoritățile locale și de la pompieri, fără de care unitatea nu va putea fi inaugurată, spune managerul, iar obținerea acestora ar putea întârzia deschiderea noului pavilion. De aceea, Gilda Popescu e de părere că legislativul sau Ministerul Sănătății ar trebui să găsească o modalitate prin care birocrația pentru astfel de investiții să fie mult diminuată.

,,Vin ploile și o să înceapă să plouă în saloane. Banii îi am, sunt în contul institutului, dar fără aceste avize eu nu pot începe (renovarea -n.r.). Poate măcar pentru unitățile sanitare ar trebui să avem niște facilități, în momentul în care prind niște bani și finanțatorul îmi și semnează ca eu să pot să desfășor acea activitate, poate ar trebui să fim ajutați pentru că nu îl iau la mine acasă”, a declarat managerul Institutului.

Policlinica Vitan

Inaugurată la mijlocul anilor ”60, Policlinica Vitan era una dintre cele mai moderne clinici din Europa, construită pentru a trata ambulatoriu aproape toate categoriile de bolnavi. Holurile curate, pline de plante și saloanele dotate cu aparatură modernă ilustrau o stare de prosperitate a Capitalei. 

Timp de o jumătate de secol, însă, pare că nimeni nu s-a mai ocupat de întreținerea clădirii. Sunt cabinete de consultații la toate etajele, dar foarte puține au fost recondiționate. Iar una dintre toaletele acestei policlinici are un aspect înfiorător. Peretele din jurul ușii de lemn este crăpat, semn că ori vântul, ori cei care au folosit grupul sanitar au trântit-o până au dărâmat zidul. Micul calorifer de fontă este corodat, la fel și robinetul de la chiuvetă. Vopseaua de pe geamurile de lemn, care de mult nu au mai fost șterse, este pe jumătate exfoliată. Și tencuiala de pe pereți se exfoliază, dar cea mai înspăimântătoare imagine este a unuia dintre stâlpii de rezistență ai clădirii. Un sfert din el este prăbușit, iar parte din armătura ruginită atârnă în exterior. Așadar, nu numai că acest grup sanitar nu respectă normele de igienă impuse de Ministerul Sănătății, dar chiar securitatea imobilului este îndoielnică.

Reprezentanții unității sanitare nu au putut fi contactați, până la momentul transmiterii știrii, pentru un punct de vedere.

Ambulatoriul Spitalului Foișor

Unitatea medicală a fost modernizată cu fonduri europene, dar nu și ambulatoriul spitalului, care funcționează într-un imobil vechi, aflat într-o stare avansată de degradare. La parterul clădirii, în capătul unui hol întunecat, se află un grup sanitar comun, pentru bărbați, femei, pacienți sau medici. O ușă de lemn, veche probabil de când a fost construită clădirea, o clanță metalică ruginită pe alocuri, iar zăvorul care blochează ușa pe dinăuntru acoperit în totalitate de coroziune, la fel ca tija metalică ce înlocuiește lanțul bazinului de apă al WC-ului. Practic, oricine intră în această toaletă va pune mâna pe aceste suprafețe pline de microbii și pot foarte ușor lua sau răspândi o bacterie.

Agenția de presă MEDIAFAX a încercat în repetate rânduri să discute cu managerul spitalului sau cu reprezentanți ai unității medicale, pentru ca aceștia să explice de ce această toaletă se află într-o asemenea stare de degradare și de ce nu se aplică măsurile de igienă impuse de Ministerul Sănătății și acestui grup sanitar. Până la momentul transmiterii știrii, nu am primit niciun răspuns la solicitările adresate.

Ambulatoriul Spitalului ,,Colentina”

Cu toate că în ultimii 10 ani conducerea spitalului ,,Colentina” din București a reușit să transforme o parte din vechile pavilioane în unități medicale moderne, lipsa banilor sau birocrația au blocat o serie de investiții esențiale. Toaleta de la etajul 1 al Ambulatoriului spitalului are geamuri termopane, dar cei care le-au montat nu au mai făcut și finisajele, astfel că spuma poliuretanică se amestecă cu praful și zidăria. Caloriferul, la fel ca în cazul exemplelor anterioare, este ruginit și plin de mizerie, iar vasul de apă de deasupra WC-ului a căzut pradă coroziunii. Iar, cu umor, deși lipsește orice normă elementară de igienă, cineva a lipit pe bazinul toaletei următorul mesaj: ,,Trageți apa că vin americanii și râd de noi”. 

Managerul Spitalului ,,Colentina”, doctorul Bogdan Andreescu, spune că aceasta este singura toaletă rămasă nemodernizată din cele aproximativ 200 pe care le are spitalul. Mai mult, managerul explică și piedicile legislative care aublocat renovarea cu fonduri europene a Ambulatoriului. 

,,În Ambulatoriul ăsta s-a pus problema să accesăm și noi fonduri europene, care erau în anii trecuți la dispoziție pentru ambulatorii. Nu am putut să intrăm în acea competiție pentru că avem mai multe tipuri de proprietate în acest ambulatoriu. Unele sunt date, niște cabinete de stomatologie sunt date pe 45 de ani prin comodat, în concesiune, direct de la Primărie. Altele sunt sub altă formă. Și atunci tu ai un mozaic de forme de prorprietate, ceea ce nu e compatibil cu această formă de finanțare”, a explicat acesta.

Tot la spitalul ,,Colentina”, la secția de chirurgie, un pacient a filmat una dintre băile în care ar trebui să se spele în perioada în care este internat. În imagini se vede cum dușul nu mai are decât furtunul, para din capătul acestuia dispărând. Tot în această baie este o ladă de lemn în care se află aruncate sau depozitate un capac de toaletă și mai multe sticle de plastic. De asemenea, a filmat clădirea dărăpănată în care își desfășoară activitatea, culmea, secția de Medicina Muncii.

,, Eu am făcut niște secții absolut noi în spital, cum ar fi Oncologia, Hematologia, Neurochirugia și Terapie Intensivă de categoria întâi. Ceea ce îmi arătați dumneavoastră este într-adevăr programat pentru demolare, avem expertiză făcută, tot, tot, tot și va fi demolat. Vor trebui făcute clădiri noi. Am făcut, am ajuns inclusiv în stadiul de a finanța niște studii de fezabilitate, dar ne-am oprit pentru că la Primărie este o echipă nouă. Momentan, managerul nu are nicio posibilitate. El este la cârma unei corăbii unde nu prea are, practic, nicio pârghie”, a precizat Andreescu.

Acesta spune că de trei ani a depus la Primăria Capitalei și la Administrația Spitalelor din București un proiect pentru a construi un nou spital, modern, care să respecte toate cerințele din România sau din Europa în materie de igienă, dar nici până acum nu a primit răspuns.

Spitalul ,,Universitar” din București

Cu toate că vorbim de una dintre unitățile medicale de top ale României, imaginile surprinse de un pacient internat la spitalul Universitar din Capitală demonstrează că lupta cu infecțiile nosocomiale nu a ajuns până la toaleta pe care o folosesc zilnic pacienții. Pereți găuriți și vandalizați, robinet corodat și zidărie îmbibată cu apă. 

Nici managerul spitalului și nici purtătorul de cuvânt al unității medicale un au răspuns la telefon în momentul în care au fost contactați de către agenția de presă MEDIAFAX, în repetate rânduri, pentru a explica modul în care sunt puse în aplicare noile directive ale Ministerului Sănătății. 

Cum tratează Ministerul Sănătății problema infecțiilor intraspitalicești

Întrebat de situația de la Spitalul Universitar, ministrul Vlad Voiculescu a declarat: „Să angajăm o gospodină de la mine din sat la Universitar, iar toalelele nu vor arăta așa. Probabil că nimeni din conducererea spitalului nu a trecut pe acolo de ceva vreme. Are legătură cu feedback-ul (n.r. răspunsurile) pe care îl primim de la pacienți. În măsura în care aceste fotografii ajung la opinia publică și în măsura în care devin prioritate pentru manager, lucrurile se vor schimba”.

Referitor la celelalte unități medicale ale căror grupuri sanitare sunt într-o stare avansată de degradare, Ministerul Sănătății spune că e responsabilitatea conducerii acestor spitale sau policlinici să facă reparațiile necesare, să renoveze și să asigure igiena.

,,Ține exclusiv de modul în care spitalul se ocupă de igienă și de condițiile în care e acordată asistența medicală. Toate acestea sunt asumate unei strategii pe care Ministerul Sănătății o are pe combaterea infecțiilor nosocomiale, iar partea asta cu curățenia și dezinfecția sunt doar o mică parte în ce privește această strategie. Desigur, pot să fie și probleme de bani, e clar că este nevie de investiții, dar nu poți face investiții în toate spitalele în același timp. Există un memorandum adoptat la nivel de Guvern a unui program de modernizare a infrastructurii spitalicești, e o fază pilot în care vor intra spitalele Marie Curie și Institutul de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Valentin Popescu.