Sângele artificial, telefonul care se încarcă singur sau aparatul care selectează deșeurile: Ideile elevilor care ar putea folosi banii oferiți de Guvern absolvenților de liceu pentru cercetare

Sângele artificial, telefonul care se încarcă singur sau aparatul care selectează deșeurile sunt câteva dintre ideile pe care elevii de liceu le-ar pune în practică dacă ar primi bani în acest sens. Guvernul va oferi bani pentru cercetare absolvenților de liceu cu rezultate bune la olimpiade.
Miercuri, în ședința de Guvern, Executivul a hotărât ca absolvenții de liceu, care au obținut rezultate bune și foarte bune la olimpiadele naționale și internaționale, să primească granturi de câteva mii de euro pentru cercetare. Liceenii sunt încântați de decize și vin cu idei demne de luat în seamă.

„Dacă aș avea posibilitatea să fac cercetare, aș vrea să descopăr sau să inventez o substanță care înlocuiește sângele, un fel de sânge artificial pentru că sunt foarte puțini donatori la noi în țară. Eu am fobie de ace și cred că mulți sunt în situația mea și nu pot dona sânge. Acest lichid ar trebui să conțină exact componența sângelui, plasma, celule. Cred că ar ajuta tare mult spitalele un astfel de lichid. Noi suntem educați să donăm doar câns sunt tragedii, așa cum s-a întămplat în cazul Colectiv”, spune Ștefan, 16 ani.

Colega lui, Alexandra, ar vrea să vină în ajutorul românilor în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor.
„Noi, în România suntem printre ultimele locuri în Europa când vine vorba despre deșeuri, cred că ar funcționa foarte bine. Chiar dacă nu va exista un astfel de dipozitiv la un tomberon normal, din parc, de exemplu, măcar la firma care colectează deșeurile, la groapa de gunoi, să fie un aparat care să împartă toate deșeurile care vin acolo. Și astfel, ar ajuta mai mult la reciclare”, susține Alexandra, 16 ani.

În schimb, Ingrid se gândește la o invenție care i-ar face pe adolescenți extrem de fericiți, un telefon care să se încarce singur.

„Mie mi-ar plăcea să inventez telefonul care se încarcă singur. Aș începe prin a pune un dispozitiv atașat de telefonul mobil, exact cum e bateria externă, care să funcționeze ca motorul de mașină, adică, cu cât este folosit mai mult, cu atât să se încarce mai repede. Iar, în timp, ușor, ușor, acest dispozitiv să fie incorporat în telefon. Cred că asta este problema tuturor, în ziua de azi, cu încărcatul telefoanelor și nu oriunde te duci, găsești o priză. Cred că ar revoluționa un pic piața telefoanelor pentru că ar fi mult mai ușor pentru toată lumea”, a povestit Ingrid.

Potrivit Hotărării de Guvern, granturi primesc absolvenți de liceu care au obținut cel puțin o dată, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 la olimpiadele internaționale sau naționale de științe și care sunt înmatriculați într-o instituție de învățământ superior din România începând cu anul universitar 2017-2018.

„Grantul se acordă fiecărui candidat înmatriculat într-o instituție de învățământ superior acreditată din România pe întreaga durată a studiilor universitare din ciclul 1 (licență) și, după caz, conform deciziei studentului, și din ciclul 2 (masterat) și are o valoare anuală stabilită în funcție de performanța obținută de fiecare candidat. Pentru laureații la olimpiade internaționale se acordă suma de 3500 de euro pe an pentru locul 1, 3000 de euro pe an pentru locul 2, 2500 de euro pe an pentru locul 3. Iar pentru laureații la olimpiade naționale se acordă suma de 2500 de euro pe an pentru locul 1, 2000 de euro pe an pentru locul 2, 1500 de euro pe an pentru locul 3” , reie din Hotărârea de Guvern.

Reprezentanțti elevilor văd cu ochi buni noul ajutor financiar oferit de stat și speră că elevii vor și stimulați să învețe mai bine și să participe la olimpiade și concursuri.

„Întotdeauna am militat pentru motivarea elevilor care au avut rezultate excepționale la învățătură și să rămână în România pentru că este de interesul nostru ca oamenii de calitate să rămână în țară. Nu este de ajuns să motivăm doar elevii, ci trebuie să investim foarte mult și în tot ce înseamnă infrastructura de cercetare. Degeaba dăm bani unor oameni atâta timp cât ei nu pot să aplice ceea ce ar trebui să-și cumpere pe banii aceștia. Trebuie să se înțeleagă ce investiții ar trebui făcute pentru cercetare și ce granturi ar putea să primească cercetătorii. Sunt unele dintre cele mai mari sume oferite de Guvern tinerilor și sunt bine venite chiar dacă sunt micuțe la momentul acesta, însă orice stimulent este bun”, a declarat pentru MEDIAFAX, Vlad Ștefan, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Chiar dacă un absolvent de liceu a obținute rezultate deosebite la olimpiade, nu este suficient pentru a intra în posesia granturilor. Hotărârea de Guvern spune că „studentul va avea obligația de a promova studiile universitare pe perioada grantului pentru ciclul 1 (licență), respectiv, pentru ciclul 2 (master) și de a se angaja pentru o perioadă minimă de patru ani după finalizarea acestora în unități și instituții din România care fac parte din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes național și de a desfășura activități CDI ca angajat al acestora”.

„Dacă ar fi să privim dintr-un punct de vedere ideal, nu cred că este normal să fie condiții pentru că România este în Uniunea Europeană, avem o piață liberă și decizia fiecărui tânăr de a sta sau de a pleca din țara lui cred că depinde doar de el și nu ar trebui să vină statul cu anumite constrângeri. Însă dacă ne uităm la valoarea sumelor de bani și la interesul major pe care România îl are pentru a ține tinerii în țară, cred că patru ani sunt o perioadă de timp acceptabilă”, a explicat Vlad Ștefan.

Potrivit Comisiei Europene, „România este un inovator modest. Performanța inovării a crescut până în 2010, după care a scăzut. Performanța inovației, în 2015, era la un nivel semnificativ mai mic decât în 2008. În timp, performanța relativă s-a înrăutățit de la aproape 50%, în 2008, la 34,4%, în 2015”.

Tot de pe site-ul Comisiei Europene reiese că imediat deasupra noastră sunt bulgarii, care au o activitate științifică cu aprope 10% mai mare decât în România. Iar înaintea Bulgariei sunt Croația și Lituania cu un procent de 54%. Dintre țările europene, Suedia investește cel mai mult în cercetare și a reușit în 2015 să urce până la 135%.

Bugetul României pentru 2017 alocă domeniului de cercetare doar 0,22% din PIB, adică, 1,76 miliarde de lei, cu 22 de milioane mai mult decât în anul precedent. Guvernanții și-au propus însă ca până în anul 2020, banii pentru această ramură să crească până la 1%.