Prima săptămână de după Paște, numită Săptămâna Luminată, este marcată de obiceiuri respectate de credincioși. Tradiția spune că în această săptămână nu se fac treburi casnice sau munci agricole, pentru a nu atrage bolile, dăunătorii și paguba.
În popor există credinţa că, odată cu Învierea Lui Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor, iar cei care mor în această săptămână ajung în Rai indiferent de păcate.
Marțea din Săptămâna Luminată poartă numele de Marțea Albă și este o zi în care nu se fac trebuir casnice. Femeile zonele rurale dau de pomană în această zi pasca ramasă de la Paște și vin roșu.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. De asemenea, miercurea si vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem dezlegare la pește.
În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, iar slujbele de înmormântare sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Asfel că și cântările acestei slujbe vorbesc despre biruința Vieții asupra morții.
Ziua de joi poată numele de Joia Verde. În această zi se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Această zi mai este numită și Joia Rea, motiv pentru care se face un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Biserica sfințește fântânile. De Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei.