Șapte ambasadori UE transmit un mesaj dur puterii de la București. Apelul către „părțile implicate în proiectul de reformă a justiției”

„Noi, reprezentanți ai țărilor partenere din Uniunea Europeană, dorim să ne reafirmăm apartenența la destinul nostru comun împreună cu România, bazat pe valori comune și în special pe statul de drept. Recunoaștem că România a făcut, în ultimul deceniu, progrese semnificative în ceea ce privește construirea unui parcurs și aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiției. Cu toate acestea, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind reforma justiției, în forma lor actuală, precum și recentele amendamente propuse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală riscă să pună în pericol aceste progrese”, se arată într-un comunicat de presă comun al ambasadelor Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei în România.

Sursa menționată precizează că la reuniunea Consiliului din 12 decembrie, Uniunea Europeană a adoptat concluzii pe tema Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) cu privire la reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției în România, iar aceste concluzii subliniază, în special, „necesitatea predictibilității, a transparenței depline și a consultărilor incluzive” în ceea ce privește reforma justiției.

„În plus, Consiliul solicită României să evite orice pas înapoi. În acest context, facem apel la părțile implicate în proiectul de reformă a justiției să evite orice acțiune care ar putea duce la slăbirea independenței sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției și să ceară, fără întârziere, avizul necesar al Comisiei de la Veneția, pentru a menține astfel independența sistemului judiciar și a păstra intact procesul de reformă în general. Avem încredere că toți actorii politici implicați vor acorda atenția cuvenită acestor preocupări legitime, în concordanță cu angajamentul nostru european comun, și vom fi în continuare gata să sprijinim România în eforturile ei de a reafirma acest angajament”, se mai arată în comunicatul de presă.

CITEȘTE ȘIGhidul complet al celor mai controversate amendamente la Codurile Penale: explicații și cazuri concrete

Senatul a votat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, una dintre prevederi fiind legată de secția pentru investigarea infracțiunilor din Justiție care primește competențe pentru orice infracțiuni săvârșite de magistrați.

Plenul Senatului a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 80 de voturi pentru și 28 de voturi împotrivă, proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Proiectul a fost adoptat în forma Comisiei speciale care a dat raport pe legile Justiției, în timp ce senatorul Șerban Nicolae nu și-a susținut în plen amendamentele respinse de către Comisie.

Potrivit unui amendament adoptat marți, Secția pentru investigarea infracțiunilor din Justiție primește competență privind orice infracțiuni săvârșite de magistrați. Mai mult, parlamentarii au conferit competență acestei Secții speciale și în cazul în care în spețele pe care le cercetează sunt implicate și alte persoane decât magistrații.

Textul amendamentului adoptat este următorul: „În cadrul PÎCCJ se înființează și funcționează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai CSM”.

În forma adoptată la Camera Deputaților se prevedea că: „În cadrul PÎCCJ se iÌ‚nființează și funcționează Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal și de Legea nr. 78/2000, infracțiunile de serviciu sau iÌ‚n legătură cu acesta, precum și a infracțiunilor contra iÌ‚nfăptuirii justiției săvaÌ‚rșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de judecătorii și procurorii militari”.

Cercetarea poate fi extinsă și asupra altor persoane, dacă acestea apar în dosarele magistraților: „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care alături de persoanele prevăzute la alineatul 1) sunt cercetate și alte persoane”.

Potrivit unui alt amendament adoptat de Comisie, Secția de investigare a unor infracțiuni din Justiție va fi condusă de un procuror șef, numit de plenul CSM, în urma unui concurs pe baza unui proiect depus.

Revocarea procurorului șef al secției se va face tot de către plenul CSM în cazul în care se stabilește că acesta nu își îndeplinește atribuțiile. Numirea se poate face pe o perioadă de 3 ani cu posibilitatea de reînvestire o singură data.

Adjunctul secției este numit în funcția în aceleași condiții ca și procurorul șef. „Secția de investigare a unor infracțiuni din Justiție funcționează cu un număr maxim de 25 de posturi, din care 10 posturi de procuror și 15 posturi de personal auxiliar de specialitate și persoanl economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin HG”.

Cât privește atribuțiile acestei noi structuri, acestea sunt:
– Efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală
– Sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege
– Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției

Raportul anual al structurii este prezentat în fața Consiliului Superior al Magistraturii.