Scandal în CSM. Secția de judecători cere demisia noului președinte, Oana Hăineală
Judecătorul Horațiu Dumbravă a anunțat că secția pentru judecători a consiliului solicită oficial demisia Oanei Hăineală noul președinte al CSM. Dumbravă, membru al CSM, a declarat că pentru deblocarea situației din consiliul Cristi Danileț și Alina Ghica ar trebui să-și retragă cadidaturile pentru funcția de vicepreședinte a consiliului.
„CSM trebuie resetat”, a declarat Dumbravă. Fostul președinte al CSM a mai transmis și un apel către procurorii Ministerului Public susținând că statutul de magistrat al procurorilor nu este pus în pericol.
CSM a ales pe 4 ianuarie un nou președinte, Oana Hăineală, în premieră un procuror. După alegerea președintelui a urmat un întreg scandal între unii membri ai CSM, Mona Pivniceru și asociațiile profesionale ale magistraților.
„La acest moment, rezultatul procedurii din 4 ianuarie 2013 este lipsit de legitimitate, ridicând și serioase probleme de legalitate”, a spus Dumbravă citat de Mediafax, precizând că aceasta este poziția Secției pentru judecători a CSM, adoptată cu majoritatea membrilor prezenți la ședința de luni. El a precizat că din cei opt membri prezenți, șapte au votat pentru această declarație de presă.
Secția de judecători a votat astăzi pentru publicarea unui comunicat în care își exprimă poziția față de evenimentele de au succedat alegerile din CSM. „Evenimente derulate înainte, în timpul și după procedura alegerilor creează impresia că alegerile pentru președinția CSM au fost subordonate altor interese decât cele superioare ale sistemului judiciar și că jocuri obscure de culise au determinat rezultatul final, transparența, corectitudinea și responsabilitatea procedurilor fiind sacrificate”, se arată în comunicatul de presă al secției pentru judecători a CSM
În replică noul președinte al CSM a declarat că nu va demisiona și a reafirmat că alegerile din 4 ianuarie au fost regulamentare. „Este absurd, erau toți membrii prezenți. Voturile s-au centralizat în prezența tuturor membrilor consiliului, s-au numărat în prezența tuturor membrilor consiliului, există înregistrările audio video. Demisia nu este o opțiune, nu intenționez să demisionez, nu voi demisiona”, a declarat Hăineală citată de b1tv.
Ce s-a întâmplat în CSM
3 ianuarie. Scandalul din CSM a fost prevestit încă din preziua alegerilor. Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut amânarea alegerilor pentru ca proiectele manageriale ale candidaților să poată fi analizate.
4 ianuarie. Are loc prima ședință a CSM iar pe ordinea de zi era programată alegerea președintelui și vicepreședintelui consiliului. Pentru funcția de președinte și-au anunțat candidatura Oana Hăineală (procuror) și Mircea Aron. După audierile celor doi, cei 18 membri ai consiliului au decis să o aleagă cu 10 vorturi la opt pe Hăineală drept președinte al Consiliului pentru anul 2013. În cadrul aceleiași ședințe, Alina Ghica, fosta președintă a CSM, a candidat pentru funcția de vicepreședinte al CSM. Candidatura a fost respinsă de plenul CSM. Practic în acest moment au început discuțiile aprinse în interiorul consiliului. Principalul contestatar al alegerii Oanei Hăineală în fruntea CSM a fost Horațiu Dumbravă, fost președinte al CSM căruia i s-au alăturat judecătorii Adrian Neacșu, Alexandru Șerban și Marius Tudose. Pe lângă cei trei, Oana Hăineală a fost contestată și de către ministrul Justiției, Mona Pivniceru.
După ce candidatura Alinei Ghica a fost respinsă de plen, secția de judecători a CSM a cerut revocarea hotărârii prin care Oana Hăineală a fost aleasă în fruntea consiliului. Hotărârea a fost respins cu 11 voturi. Din nou Horațiu Dumbravă și ceilalți patru membri ai consiliului au contestat votul. Pentru că nici un alt judecător nu și-a anunțat intenția de a candida pentru un post de vicepreședinte, Cristi Danileț a anunțat în plen că dorește să ocupe acestă poziție. Ședința a fost însă suspendată după ce mai mulți membri CSM, printre care și Mona Pivniceru, au părăsit sala de ședință.
Duminică 6 ianuarie. În cadrul unei emisiuni la Antena 3, ministrul Mona Pivniceru a contestat și ea alegerile de la CSM. Pivniceru a declarat că alegerea Oanei Hăineală a fost viciată de faptul că Daniel Morar nu ar avea drept de vot în CSM. „Doamna Hăineală este președintele CSM, în mod regretabil aș putea adăuga. Dar s-au făcut discuții în spațiul public că secția de judecători a solicitat revocarea hotărârii prin care ea a fost aleasă și decizia a fost luată prin respingerea ei. Or, această decizie nu a fost luată niciodată pentru că nu s-a ajuns să se mai voteze”, a declarat Hăineală. Pivniceru a și prevăzut că în următoarele zile vor avea loc convulsii ale asociațiilor de magistrați și că hotărârea CSM prin care Hăineală a fost aleasă va fi contestată în instanță.
Luni 7 ianuarie. La 24 de ore după declarațiile ministrului Pivniceru, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) reacționează față de ședința de vineri a CSM. UNJR, prin președintele ei Natalia Roman, a contestat vehement alegerile din cadrul CSM. Președintele UNJR a declarat pentru gândul că a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a hotărârii prin care Oana Hăineală a fost aleasă președinte al Consiliului. „Dacă cererea va fi respinsă, mergem în instanță”, a declarat Roman.
În aceeași zi, CSM a făcut precizări, arătând că alegerile s-au desfășurat legal fără nici un fel de încălcare a legii. Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că după votarea propunerii de revocare a învestirii Oanei Schmidt Hăineală în funcția de președinte al CSM au fost predate 11 buletine, toate de respingere a cererii, restul de șapte buletine de la ceilalți membri ai CSM nefiind predate.
Scandalul CSM s-a propagat la instanțele din țară. Judecătoria Râmnicu Vâlcea a declanșat luni procedura de revocare a lui Cristi Danileț din Consiliul Superior al Magistraturii, considerând că și-a exercitat necorespunzător atribuțiile încredințate ca membru al CSM, întrucât a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii instituției.
Marți 8 ianuarie. Mona Pivniceru are o nouă ieșire la Antena 3 unde susține că un procuror nu poate conduce CSM-ul. Ministrul Justiției spune că noul șef al CSM ar trebui să își prezinte demisia.
CSM anunță că miercuri 9 ianuarie ar urma să aibe loc o nouă ședință CSM pentru alegerea unui vicepreședinte. Este preconizată o amânare a ședinței pentru că mai mulți membri ai CSM vor lipsi. Între timp și alte adunări ale magistraților din țară susțin revocarea lui Cristi Danileț din funcția de membru CSM.
Miercuri 9 ianuarie. Asociația Magistraților emite un comunicat în care solicită demisia membrilor CSM și anunță că dacă nu aceștia nu vor face acest pas vor fi revocați. Asociația Magistraților susține că lipsa de comunicare, de transparență și coeziune în interiorul CSM a fost percepută ca o abdicare de la principiile de imparțialitate și echidistanță, culminând cu ultimele evenimente prin care s-a creat o situație de criză fără precedent în sistemul judiciar.
Noul președinte al CSM reacționează public la acuzațiile asociațiilor de magistrați. Hăineală a declarat că revocarea ei nu mai poate fi realizată iar ea nu vede nici motiv pentru a-și prezenta demisia. „Este o diferență. Ca și act administrativ poate fi revocat, retractat de organul emitent până la momentul în care intră în circuitul civil și începe să producă efecte juridice. Acest moment s-a produs luni. Practic, mandatul de președinte al CSM a început să curgă de luni”, a spus Oana Schmidt Hăineală
Cristi Danileț a declarat că nu poate să fie revocat din funcția de membru al CSM doar pentru modul în care a votat săptămâna trecută, deoarece acest lucru ar însemna să își piardă independența. „Dacă noi am depinde de voința colegilor pe votul exprimat, ar însemna să nu mai fim independenți. În ceea ce mă privește, eu am spus public cum am votat săptămâna trecută, nu regret sub nicio formă votul acordat și chiar astăzi am întocmit un raport de activitate pe ultimul an, pe care l-am trimis către toate instanțele. Este vorba de judecătoriile pe care le reprezint, și colegii vor analiza activitatea mea în CSM, dacă a fost corespunzătoare sau nu”, a mai spus Danileț. Întrebat ce le răspunde celor care îi solicită demisia de onoare, Cristi Danileț a răspuns: „Eu am onoare, dar nu am motiv să demisionez”. El a precizat că deja mai multe judecătorii din țară, în special din Ardeal, au respins cererea de revocare a sa din funcție, unul dintre exemple fiind Judecătoria Oradea.
Joi 10 ianuarie. Peste 1800 de procurori au semnat o declarație comună prin care susțin că alegerea Oanei Hăineală în fruntea CSM este în concordanță cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.317/2004.
Parchetul General, condus interimar de Daniel Morar, arată că i-a consultat pe toți cei 1932 de procurori din întreaga țară și aceștia au semnată o declarație comună. Procurorii spun în declarația comună că nu sunt de acord cu luările de poziție ale Asociației Magistraților din România, Uniunii Naționale a Judecătorilor și că poziția Asociației Procurorilor din România nu reprezintă poziția corpului profesional al procurorilor.
Prezent la o emisiune tv, procurorul general interimar Daniel Morar a declarat că întrag scandalul ce a precedat alegerea Oanei Hăineală în fruntea CSM este generat de unii membri ai consiliului frustrați că au pierdut alegerile. Daniel Morar a explicat că frustrarea unor membri CSM rezidă și în faptul că în premieră CSM este condus de un procuror. Procurorul general a afirmat că votul din CSM a fost democratic și legal și nu există nici o interdicție ca un procuror să fie președinte al consiliului.”Scandalul a izbugnit pentru că judecătorii sunt mai mulți în tară și dar în CSM. Nu s-a întâmplat până acum ca un procuror să fie ales președinte CSM. S-a întâmplat anul acesta. Dar nu este motiv pentru a pune sub semnul întrebării statutul procuorilor”, a declarat Daniel Morar la Digi24.
Care sunt taberele din CSM si mizele conflictului
La suprafață, scandalul din CSM pare o ceartă între judecători și procurori. Judecătorii par să fie nemulțumiți de faptul că se încalcă o cutumă a consiliului care spune că CSM va avea mereu președinte un judecător iar vicepreședintele va fi procuror. Public taberele din CSM s-au împărțit între judecătorii Horațiu Dumbravă, Adrian Neacșu, Alexandru Șerban, Marius Tudose și ministrul Mona Pivniceru pe de o parte și Oana Hăineală, Alina Ghica și Cristi Danileț pe de altă parte.
â–º Anul 2013 este unul extrem de important pentru CSM, fiind anul unor numiri în funcțiile cheie. Aceasta ar putea fi și una din mizile scandalului generat acum. Numirile procurorului general și a șefului DNA ar putea să treacă din nou prin CSM. Președintele Băsescu încă nu s-a exprimat dacă îi va accepta pe Tiberiu Nițu și Ioan Irimie la Parchetul General și DNA. Dacă propunerile Monei Pivniceru vor fi respinse, potrivit actualei proceduri, CSM trebuie din nou să se pronunțe pe aceste numiri.
â–º O altă numire crucială în sistemul judiciar este și aceea a noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța unde se judecă dosare de mare corupție și instanța care l-a condamnat pe Adrian Năstase la închisoare cu executare. Actualul președinte la ICCJ, judecătoarea Livia Doina Stanciu, a fost numită în funcție la propunerea CSM în 2010 pentru un mdandat de trei ani. Mandatul ei expiră în septembrie 2013. Astfel că CSM va trebui să deruleze un nou concurs pentru ocuparea acestei funcții cruciale din sistemul judiciar. Astfel că funcția de președinte și vicepreședinte al CSM devin din nou extrem de importante.
La fel de important este faptul că tot în acest an expiră mai multe mandate ale adjuncților din cadrul DNA și a Parchetului General. Din nou numirile pe aceste funcții trec prin CSM.
O altă miză a sistemului judiciar pe 2013 este și cea exprimată în programul de guvernare a cabinetului Ponta II: „clarificarea statutului procurorilor și rolul Ministerului Public raportate la dispozițiile constituționale”. Unele voci din sistem, precum cea a membrului CSM Cristi Danileț, susțin că această clarificare a statutului procurorului ar însemna transformarea procurororilor în funcționari publici cu independeța conferită de statutul de magistrat eliminată.
Nu mai puțin importante sunt și dosarele penale ale politicienilor care așteaptă sentințele instanțelor. Numai în Parlament sunt aproape 20 de parlamentari care sunt cercetați sau sunt trimiși în judecată pentru corupție. Cele mai sonore nume sunt Dan Voiculescu sau Liviu Dragnea. În 2012 Comisia Europeană a subliniat că politicienii au atacat judecătorii și procurorii în spațiul public, în special politicienii care au dosare de corupție.
CSM-ul are aici un alt rol important – este forul care apără și susține magistrații public în fața acuzațiilor politicienilor. CSM este cel care apără reputația unui magistrat când este acuzat în spațiul public.