Scandalul de la Operă continuă: scrisoarea angajaților către Iohannis și Cioloș

Un grup de angajați și colaboratori ai ONB (cei rămași din întreaga echipă), care au o altă părere decât cea a protestatarilor, în speță decât cea a angajaților instituției (artiști lirici, balerini, muzicieni etc) care au ocupat Sala Mare de mai multe ori, atât la finalul lunii aprilie, cât și în luna mai, desfășurând proteste de amploare care au culminat cu demisia fostului ministrul al Culturii, Vlad Alexandrescu au adresat o scrisoare deschisă autorităților statului român.

Totodată, semnatarii scrisorii se adresează și președintelui Comisiei pentru cultură și media a Senatului României, Georgică Severin, președintelui Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, Gigel-Sorinel Știrbu și șefului Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea.

Motivând succesele înregistrate și performanțele artiștilor din spectacolele ONB din ultimii ani, grup de angajați și colaboratori ai ONB care se poziționează diferită față de protestatari exprimă: „Am ales să privim pozitiv această criză, oricât de dureroasă ar fi fost pentru noi, în speranța că va conduce la o re-evaluare a sistemului. Spre dezamăgirea noastră, re-evaluarea se lasă așteptată, iar mesajul transmis de către cei implicați pare a fi acela că nu rezultatele sunt importante.
În decursul celor două luni de conflicte – care au condus la destabilizarea totală a instituției – am așteptat revenirea pe o cale echilibrată, rațională și obiectivă, având ca unic scop menținerea și continuarea performanței obținute în ultimii trei ani.”.

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

ACTUALITATE Fructul bogat în antioxidanți care stimulează organismul. Are proprietăți antiinflamatoare și antiseptice

22:56

Acest grup al angajaților ONB este de părere că „ultima decizie politică de numire a unui interimar a adâncit criza valorilor în ONB, în loc ca acestea să își regăsească echilibrul”, potrivit scrisorii publice semnate de aceștia. Scrisoarea este menită „a enunța în spațiul public, în calitate de cunoscători ai problemelor obiective, riscurile la care se expune instituția și domeniul” și atrage atenția asupra „răului ireparabil provocat, mai ales la compartimentul balet”.

Totodată, semnatarii documentului critică modul de gestionare a crizei de la Operă de către Ministrul Culturii Corina Șuteu, exprimând că abordarea acesteia este „departe de a fi axat pe dialog, transparență și obiectivism”.

Grupul angajaților nemulțumiți de gestionarea situației prezente de la Operă se identifică drept „angajați și colaboratori care nu împărtășesc vocea celor care au protestat”, insistând pe ideea că: „Pentru noi a rămas un mister abordarea Ministerului Culturii de a soluționa viitorul instituției cu ajutorul celor care denigrau instituția cu mult timp înainte de pornirea protestelor (protestatari, personal servicii financiar și administrativ).”

Criticile către Ministerul Culturii se regăsesc scrisoarea semnatarilor care exprimă că nu sunt luați în considerare în deciziile luate de Minister: „Probabil Ministerul nu este nici acum încredințat că, dincolo de cei reprezentați prin liderii protestelor, un număr mare de colaboratori și angajați nu sunt reprezentați în procesul de luare a unor decizii de natură să îi afecteze personal și profesional.
Cu tristețe constatăm că vocea Ministerului Culturii a fost de fapt una dublă, cu scopul precis de „a da bine” în presă și nu de a căuta, cu adevărat, soluții pentru dezvoltarea instituției.”

Angajații ONB care semnează scrisoarea afirmă că în privința selecției managerilor interimari, „numirile au fost mai degrabă instrumentate politic, în detrimentul instituției, și nicidecum orientate spre performanță și continuitate, printr-o procedură transparentă și cu precizarea limitelor și cerințelor mandatelor”.

De asemenea, angajații ONB semnalează în document alte nereguli: „De ce au fost numite persoane despre care se cunoștea că erau în relații conflictuale cu directorul suspendat, al cărui proiect de management se presupune că erau obligați să-l continue prin interimatul lor? (Contractul de management al unui interimar nu are proiect de management, ci se încheie pentru proiectul de management în vigoare)”.

Grupul de angajați ai Operei prezintă un alt punct de vedere din interiorul Operei Naționale București, aceștia punctând că parte a colegilor lor care au desfășurat protestul de amploare din Sala Mare a ONB au fost manipulați prin acordarea de salarii mai mari, sau diferite funcții, sau chiar prin minciună („minciuni că odată cu reorganizarea institutiei se vor desființa servicii, birouri, compartimente, vor fi concediați sute de oameni”). Semnatarii scrisorii afirmă că un grup restrâns de persoane au preluat conducerea unei instituții și au dictat „cine intră în instituție și cu cine colaborează aceasta.”

Mai mult, grupul semnatar este de părere că „este cel puțin curios cum din nucleul acestor proteste sunt oameni care au legături de rudenie (de sânge sau de alianță) cu persoane care au făcut sau fac parte din diverse structuri ale Statului sau sunt cunoscute pentru infracțiuni penale.”

Grupul de angajați care au adresat scrisoarea oficialilor statului român expun o serie de întrebări cu privire la cele trei interimate, cel al lui George Călin, mandatul lui Tiberiu Soare și al lui Vlad Conta, dar și ultima numire, Beatrice Rancea, spre a fi luate în considerare de aceștia „în procesul de luare a deciziilor în vederea prevenirii riscurilor la care viitorul instituției este, din păcate, expus”.

În plus, semnatarii cer lămurirea criteriilor pentru care Beatrice Rancea a fost numită director general interimar al Operei, semnalând mai multe aspecte legate de activitatea acesteia și solicită lămuriri și Ministrului Culturii, Corina Șuteu cu privire la separarea Operei de Operetă, a situației angajaților dacă se produce acest lucru.

„Credem că rolul Ministerului Culturii nu este acela de a da satisfacție celui mai vocal și mai agresiv, ci de a cumpăni cu înțelepciune consecințele imediate și pe termen lung ale oricărei decizii de acest fel.”, afirmă angajații ONB care adresează scrisoarea.

„Dorim ca Ministerul Culturii să conștientizeze că, prin intervențiile și prin „soluțiile” identificate, a girat o aparentă legitimitate unui grup de persoane ce nu o deținea, iar prin această aparentă legitimitate, Ministerul a contribuit la promovarea negativă a României la nivel internațional ca o țară îngenuncheată de mentalități și apucături vechi de tipul nivelării comuniste, în care toți trebuie să câștige la fel, indiferent de performanță, ca o țară în care orice adunare de persoane poate face legea dacă perseverează în intrigă și jocuri de culise.”, mai precizează angajații ONB.

În încheierea scrisorii deschise, semnatarii acesteia afirmă: Noi credem ca rezultatele și performanțele sunt mai importante decât jocurile de culise. Credem în libertatea de creație și într-un discurs transparent, obiectiv, bazat pe dorința de dezvoltare. Credem în reforma sistemului, o reformă reală, care nu poate pleca decât de la premisa onestității cu noi înșine si cu ceilalți. Impostura, ipocrizia și condamnarea performanțelor la exil sau izolare nu pot duce la dezvoltare pe termen lung. Sperăm ca excelențele voastre să transmiteți mesajul corect și anume că în România performanța este susținută, nu pedepsită.”

Pe de altă parte, soprana Irina Iordăchescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că majoritatea angajaților Operei, foștii protestatari din Sala Mare, nu susțin această scrisoare. „Nu noi suntem semnatarii, nu știm cine sunt semnatarii. Noi ne-am făcut punctul de vedere cunoscut vizavi de situația de la Operă și de conducerea fostului director Dincă.”

Totodată, vineri, 13 mai, protestatarii de la ONB, angajații care au ocupat Sala Mare a Operei, în timpul mai multor proteste, au adresat la rândul lor o scrisoare deschisă către Președintele României și către Prim-Ministru al Guvernului României. Aceștia se poziționaseră ează împotriva uniunii dintre ONB și Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, criticând o serie de decizii la nivel organizatoric ale fostului director al Operei, Răzvan Dincă, dar și faptul că balerinul și coregraful Johan Kobborg ar fi fost tratat preferențial de fostul manager Răzvan Dincă, „Dl. Kobborg (căci despre dumnealui e vorba) a negociat salariul la 7304 euro pe lună dar și înființarea cu dedicație a unui post (inexistent în organigramă) de Director Artistic al Baletului”, se arată în această scrisoare din luna mai, semnată de artiștii de la ONB și Teatrul de Operetă „Ion Dacian”.

Protestatarii ONB semnatari ai scrisorii deschise de pe 13 mai critică, de asemenea, complicitatea dintre fostul director Dincă și unii dintre angajații instituției, denunțând fapte de corupție de banii publici. Scrisoarea completă a acestora este disponibilă la adresa https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=216654192060108&id=200581053667422.

Pe de altă parte, pe 13 iunie, Ministrul Culturii Corina Șuteu postase pe Facebook o înștiințare referitoare la planul Ministerului de a soluționa situația de la Operă: „Managerul interimar, dna Beatrice Rancea, a propus continuarea colaborării sub diverse forme atât lui Johan Kobborg, cât și Alinei Cojocaru cu Opera Națională, dar condițiile acestei colaborări trebuie să țină cont de o contractualizare conformă cu legislația în vigoare. Deocamdată această negociere este în impas. Din punctul de vedere al Operei Naționale dialogul rămâne deschis.”

În plus, pe 14 iunie, Johan Kobborg a afirmat într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook că nu a primit propuneri concrete din partea noului manager al Operei: „Pentru prietenii mei care mă întreabă ce s-a petrecut cu postul meu de la ONB ca director artistic al baletului: În urmă cu două luni am fost șters de pe site-ul instituției fără avertisment prealabil sau explicații. Ulterior mi s-a interzis să intru în clădire. Am încercat să aflu motivul, dar nu am găsit o explicație rezolnabilă în afara invidiei profesionale și a slăbiciunilor umane. Două luni, doi miniștri și patru directori mai târziu,cele de mai sus nu au fost explicate public, sancționate de persoane care aveau prerogative legale să o facă. De exemplu, nu mi s-a propus nimic de către directorul interimar, dar am fost întrebat ce cred despre motivele pentru care angajații ONB nu mă mai vor în instituție. Își poate asuma cineva distrugerea echipei naționale de balet atât de ușor?”, a exprimat Kobborg pe rețeaua de socializare.