Scenariu negru: cum ar putea deveni ISIS un pericol pentru România, în contextul crizei din Turcia

Profesorul, scriitorul, traducătorul și orientalistul Christian Tămaș, cercetător în domeniul științelor umaniste la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX despre efectele situației instabile din Turcia asupra României și Europei.

Pericolul pentru România ar fi că, în cazul izbucnirii unor conflicte de anvergură în Turcia, am putea ajunge în fața unui val de migrație fără precedent, iar Statul Islamic ar avansa și mai mult spre Europa, putând să tragă foloase în urma unui conflict intern violent în Turcia.

„Relațiile României cu Turcia vor depinde de evoluția relațiilor viitoare ale Uniunii Europene și ale NATO cu această țară. Noi, ca membri ai Uniunii și ai organizației transatlantice, ne vom conforma.(…) Ceea ce ne-ar putea afecta în mod foarte serios ar fi eventuala izbucnire a unor conflicte sângeroase de anvergură în Turcia, fapt care ar putea genera valuri de migrație și deplasarea fizică a Statului Islamic spre granițele noastre”, a explicat Tămaș.

Profesorul își pune întrebarea dacă nu cumva, instabilitatea socială și politică din Turcia nu „ar da posibilitatea jihadiștilor din Siria și Irak încolțiți de forțele coaliției internaționale să formeze un nou nucleu al unui Stat Islamic pe teritoriul acestei țări, fapt care ar putea avea consecințe dezastruoase pentru Europa. Poate că un astfel de lucru încearcă să îl împiedice Erdogan, deși, conform unor date recente, apărute în presa de investigație turcă, susținute și de Rusia, persoane din anturajul acestuia, chiar membri ai familiei sale, se pare că ar fi avut sau că au în continuare relații cel puțin suspecte de natură economică cu Statul Islamic”.

În calitate de scriitor și traducător, profesorul Tămaș este autorul a 90 de volume originale și traduceri în și din mai multe limbi străine, printre care arabă, franceză, spaniolă, italiană, portugheză, catalană și engleză.

Prezentăm interviul integral acordat agenției MEDIAFAX:

Reporter: Motivul din spatele epurărilor care au loc acum în Turcia este o luptă mai veche între Erdogan și fostul său aliat politic, imamul Gülen, care este în prezent refugiat în SUA. Putem spune că ceea ce face acum Erdogan este o încercare de înlăturare a influenței lui Gülen din societatea turcă?

Christian Tămaș: În această privință nu este nicio îndoială, având în vedere acuzațiile aduse lui Gülen și acțiunile de forță îndreptate împotriva presupușilor săi adepți din Turcia de către autoritățile de la Ankara. Ce ridică semne de întrebare este motivul real pentru care președintele Turciei și partidul pe care îl conduce, aflat la putere în urma unor alegeri democratice – în ciuda controverselor referitoare la modul de câștigare a lor -, încearcă să îndepărteze orice urmă de influență „gülenistă” din societatea turcă. Chiar dacă, în mod oficial, conflictul dintre cei doi foști aliați, Gülen și Erdogan, a izbucnit în 2013, pe fondul unui scandal de corupție cu ramificații la cel mai înalt nivel, legat de încălcarea de către Turcia a embargoului impus Iranului, și chiar dacă rațiunile sale par să aibă la bază motive ideologice, Erdogan înclinând, cel puțin în aparență, spre un islam de factură tradiționalistă, iar Gülen, mai mult spre un islam gândit pe baza ideilor sufite, motivele reale care stau la baza lui sunt încă dificil de identificat. Ce este evident este că acest conflict reflectă gradul de polarizare a societății turce de astăzi, viziunile referitoare la o democrație de tip occidental și cele referitoare la o democrație gândită mai mult în spiritul democrației islamice și al unui revivalism otoman putând genera, în continuare, o instabilitate cu consecințe grave asupra echilibrului geo-strategic regional.

Reporter: Putem spune că asistăm la nașterea unui sistem dictatorial opresiv?

Christian Tămaș: Mai degrabă la posibilitatea nașterii unui sistem autoritar de factură islamistă. Oricum, situația Turciei în contextul războiului purtat de toată lumea – aproape că aș putea spune -, împotriva Statului Islamic, este mult prea complexă pentru a trage concluzii pripite. Să nu uităm că apariția Statului Islamic la granița de sud a Turciei și prezența pe teritoriul acestei țări a unui mare număr de imigranți proveniți din Siria și Irak, au dus la răspândirea ideilor jihadiste în rândul populației autohtone, un procent de cca. 8- 10% fiind favorabil fundamentalismului islamic de această factură. La toate acestea se adaugă și conflictul cronicizat cu populația kurdă din Turkistanul Turc, amplificat de înarmarea de către americani a kurzilor din Irak care luptă împotriva Statului Islamic, dar care militează și ei pentru crearea unui stat kurd independent cu care turcii nu au fost niciodată de acord. În aceste condiții și într-un astfel de context, se pune întrebarea dacă poate sau nu poate fi acceptabil în Turcia un regim politic autoritar, civil sau militar, având în vedere că o situație tulbure capabilă de a genera, în ultimă instanță, un conflict civil de amploare, ar da posibilitatea jihadiștilor din Siria și Irak încolțiți de forțele coaliției internaționale să formeze un nou nucleu al unui Stat Islamic pe teritoriul acestei țări, fapt care ar putea avea consecințe dezastruoase pentru Europa. Poate că un astfel de lucru încearcă să îl împiedice Erdogan, deși, conform unor date recente, apărute în presa de investigație turcă, susținute și de Rusia, persoane din anturajul acestuia, chiar membri ai familiei sale, se pare că ar fi avut sau că au în continuare relații cel puțin suspecte de natură economică cu Statul Islamic.

Reporter: 15.000 de profesori arestați, alți zeci de mii de polițiști, judecători, procurori. Ce efect va avea asta asupra societății Turciei? Cât din moștenirea lui Ataturk va mai supraviețui?

Christian Tămaș: Este greu de spus. Depinde cum vor evolua lucrurile în continuare. Să nu uităm însă că Turcia este o țară musulmană și că, într-o țară musulmană, după cum ne- a demonstrat-o și ne-o demonstrează realitatea, orice este posibil. Acest lucru îl știa foarte bine și Atatürk. De aceea a și lăsat ca misiune armatei garantarea caracterului laic al Turciei moderne, fapt care a și stat la baza mai multor lovituri de stat militare reușite în 1960, 1971, 1980 și 1997, la care se adaugă cea nereușită de zilele trecute. Oricum, Turcia nu se află astăzi într-o situație de invidiat, posibilitatea declanșării unui conflict civil de amploare și chiar a unei noi lovituri de stat militare rămânând, în continuare, în picioare, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. Depinde care sunt intențiile reale ale președintelui Erdogan și cât de departe va fi el dispus să înainteze pe calea pe care a ales-o.

Reporter: Turcia are un rol geopolitic esențial în zona aceasta de lume. Au dat drumul miilor de imigranți care au luat cu asalt, în vara lui 2015, țările europene mediteraneene, în valuri fără precedent. Ce efect poate avea un regim dictatorial la Ankara asupra relației cu Europa?

Christian Tămaș: În contextul exploziv al situației din Orientul Mijlociu, Turcia, prin poziția sa geografică, poate exercita o presiune reală și constantă asupra Europei. În plus, regimul Erdogan a arătat clar că, în caz de nevoie, poate ușor transforma migrația rezultată în urma interminabilului război din Siria și Irak, într-un mijloc de presiune în scopul obținerii unor avantaje. Dacă Turcia va deveni o dictatură, negocierile de aderare la Uniunea Europeană vor fi înghețate sau amânate, dar mă îndoiesc că regimul Erdogan va recurge la mijloace extreme pentru a determina reluarea lor. În rest, nu cred că se va întâmpla mare lucru, cel puțin nu atâta timp cât situația din Siria și Irak nu va reveni, cât de cât la normal. Deocamdată rolul Turciei în rezolvarea acestui conflict este foarte important.

Reporter: Se vorbește despre revenirea la o societate religioasă islamică de când este Erdogan la putere. La ce efecte sociale interne se mai poate aștepta Turcia în următorii doi-patru ani?

Christian Tămaș: Este greu de anticipat. La o instabilitate generatoare de rebeliuni, la lovituri de stat, chiar la război civil, orice este posibil. Depinde, repet, de cât de departe și în ce ritm se va merge pe o eventuală cale a islamizării.

Reporter: De asemenea, Turcia este un aliat strategic esențial în lupta cu ISIS. Cum credeți că se va schimba politica din zonă și cum va rezista Turcia în fața islamismului violent și a cultului terorist în condițiile în care își pierde din secularitate pe zi ce trece?

Christian Tămaș: Dacă nu vor apărea focare majore de instabilitate capabile de a destabiliza țara, Turcia cred că are șanse de a rezista ca și până acum. Atentate vor mai fi, dar mă îndoiesc că vor determina o schimbare radicală. Secularismul nu are un rol de jucat în această privință, căci Statul Islamic și alte grupări animate de aceeași ideologie nu luptă numai împotriva statelor secularizate, musulmane sau nemusulmane, ci și împotriva statelor guvernate de Legea Islamică, dacă acestea nu îi împărtășesc ideile.

Reporter: În ce sens credeți că afectează România ceea ce se întâmplă în Turcia?

Christian Tămaș: Relațiile României cu Turcia vor depinde de evoluția relațiilor viitoare ale Uniunii Europene și ale NATO cu această țară. Noi, ca membri ai Uniunii și ai organizației transatlantice, ne vom conforma. Ceea ce ne-ar putea afecta în mod foarte serios ar fi eventuala izbucnire a unor conflicte sângeroase de anvergură în Turcia, fapt care ar putea genera valuri de migrație și deplasarea fizică a Statului Islamic spre granițele noastre.