Schimbări importante pentru șoferi: fără detectoare de radar, fără ATV-uri, cu „alcolock”. Care sunt planurile pentru îmblânzirea șoferilor agresivi
Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică proiectul „Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2013-2020”, care urmează să fie aprobat de Guvern și să intre în vigoare la doi ani după ce a fost creat, în 2011. Este vorba despre un document-cadru de politici publice pentru îmbunătățirea traficului rutier din România, în condițiile în care, pentru prima oară în ultimii 4 ani, numărul de morți în accidente rutiere a crescut, în 2012. România, alături de celelalte țări din UE, trebuie să reducă numărul victimelor din accidente rutiere cu 50% până în 2020.
Câteva prevederi îi vor afecta direct pe șoferi. Guvernul plănuiește interzicerea detectoarelor de radar, introducerea camerelor video cu radar la nivel național, interzicerea ATV-urilor pe drumurile publice, crearea legislației pentru introducerea sistemelor de imobilizare a autovehiculelor, dacă șoferul a băut (dispozitivele „alcolock”), sau reabilitarea șoferilor care rămân fără permis prin consiliere psihologică și îngrijirea victimelor din accidente rutiere.
Sistemul „alcolock” ar urma să fie folosit pentru vehiculele comerciale ale transportatorilor sau în transportul public, el fiind deja disponibil în unele state UE. Este vorba despre dispozitive care detectează prezența vaporilor de alcool atunci când șoferul se urcă la volan și nu permit pornirea autovehiculului. Nu este clar dacă și șoferii de rând, persoane fizice, urmează să fie afectați, însă există intenția, la nivel european, ca „alcolock” să devină un element de siguranță obligatoriu de instalat pe mașini de către producători, așa cum este ABS-ul.
CITEȘTE AICI DOCUMENTUL „STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU SIGURANȚĂ RUTIERĂ 2013-2020”
„Suntem singura țară din UE care nu avem adoptată la nivel guvernamental Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră. Ea zace și cred că a venit momentul ca cineva să sesizeze acest lucru”, a declarat șeful Poliției Rutiere, Lucian Diniță, la seminarul internațional „Siguranța rutieră în context european”, organizat de Poliția Română.
Într-adevăr, această strategie a fost lansată public încă din 2011 și de atunci zace pe birourile decidenților. Actul trebuia adoptat de fiecare minister cu atribuții în siguranța rutieră, iar birocrația și lipsa de voință politică a împiedicat acest lucru până acum.
Schimbări importante pentru șoferi: fără detectoare de radar, fără ATV, cu „alcolock”
Strategia guvernamentală privind siguranța rutieră lansează principii și idei generale, cu termene de implementare destul de vagi. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne a propus deja, în mandatul lui Radu Stroe, schimbări drastice ale Codului Rutier și ale regulamentului de examinare pentru permisul auto, care sunt în linie cu Strategia, după cum a arătat gândul.
Propunerile din Strategie care îi vizează direct pe șoferi se referă la „stoparea agresivității rutiere”. Guvernanții au de gând să interzică folosirea dispozitivelor de detectare a aparatelor radar sau să înăsprească legea pentru cei care conduc cu viteză mare, prin creșterea graduală a amenzii și a perioadei de suspendare a permisului, în funcție de viteză (măsură propusă deja în proiectul noului Cod rutier).
Guvernul mai propune ca șoferii să poată opta pentru recuperarea de puncte de penalizare, primite atunci când încalcă Codul Rutier, „prin participarea în centre autorizate la programe de reabilitare comportamentală/consiliere psihologică, la cursuri de conducere defensivă/preventivă sau la efectuarea în spitale a unui stagiu de asistare a victimelor accidentelor rutiere”. Acest sistem ar presupune ca punctele de penalizare să nu se mai radieze automat la 6 luni de la primire.
Sistemul de consiliere psihologică și reabilitare a șoferilor prin cursuri defensive sau îngrijirea victimelor ar urma să fie aplicat și șoferilor recidiviști, care încalcă regulile în mod repetat.
Strategia mai propune interzicerea accesului pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepția drumurilor comunale, pentru care trebuie să existe autorizație. O altă prevedere este „crearea premiselor pentru introducerea unor prevederi legislative privind utilizarea dispozitivului alcolock„. Aceste dispozitive sunt folosite deja în unele state europene în cazul vehiculelor comerciale sau de transport public, însă există intenția, la nivelul UE, ca ele să devină obligatorii pentru înzestrarea acestui tip de autovehicule, la fel ca și sistemele de siguranță ABS și EBS.
Camerele video cu radar se vor extinde la nivel național
Guvernul intenționează să extindă la nivel național sistemul de supraveghere video automată, pe toate șoselele, pentru a observa încălcarea regulilor de circulație. Pentru aceasta, trebuie însă schimbată legislația privind amenzile, care în prezent merg către bugetele locale, în funcție de localizatea unde este constatată abaterea de la Codul Rutier.
Legislația actuală nu permite susținerea financiară a unui astfel de sistem video, iar dovada este că rețeaua de camere video și radar de pe DN1 este aproape nefuncțională, pentru că nu există fonduri pentru ea. Pe de altă parte, amenzile contravenționale la regimul circulației sunt estimate la peste 450 milioane lei anual, se arată în Strategie, sumă care ar permite finanțarea rețelei de camere.
Guvernul mai plănuiește introducerea orelor de educație rutieră în școli, dar și încurajarea și crearea infrastructurii pentru folosirea bicicletelor și a „car-sharing-ului” în marile aglomerări urbane. Autoritățile publice locale vor fi obligate să construiască piste pentru bicicliști. În ce privește „car-sharing”, folosirea unei mașini la comun, de mai multe persoane care muncesc sau călătoresc în același loc, se vor introduce benzi de circulație exclusiv pentru aceste mașini. Sistemul este folosit pe larg în SUA, unde mulți oameni preferă să împartă costurile și să meargă mai mulți în aceeași mașină, beneficiind de bandă specială și de reduceri de taxe.
2012, primul an pe plus la victime pe șosele. „Tot ce am muncit în 4 ani s-a năruit într-un an”
După 4 ani consecutivi în care traficul rutier din România a reușit performanța să producă din ce în ce mai puține victime în accidente rutiere, anul 2012 a venit cu un plus de 24 de decedați, ducând numărul total de victime la 2.042, față de la 2.018 în anul 2011. Creșterea este nesemnificativă, însă înseamnă o lovitură grea pentru Poliția Română, în contextul în care România trebuie să își reducă victimele din accidente rutiere cu 50%, până în anul 2020.
„În 2012, domeniul siguranței rutiere nu a mai interesat pe nimeni, Poliția Rutieră a rămas singură. Ce am construit în 4 ani s-a năruit într-un an„, a spus șeful Poliției Rutiere, Lucian Diniță, care a explicat că decidenții politici și mass-media au fost absorbiți de schimbările politice și de tulburările sociale, ignorând sprijinirea siguranței rutiere.
În ciuda acestui regres, România a reușit să reducă numărul victimelor în accidente rutiere cu 33% în perioada 2008-2012. Poliția Rutieră consideră acest lucru o performanță, în condițiile în care media europeană de reducere a victimelor este de 46%, dar în 10 ani.
În România, numărul accidentelor rutiere a atins în 2012 un nivel similar cu cel din anul 1979, când numărul autovehiculelor din trafic era incomparabil mai mic față de cel actual, a mai arătat șeful Poliției Rutiere, Lucian Diniță.