Noua propunere de plan-cadru pentru învățământul gimnazial, lansată miercuri de șase dintre experții din grupul de lucru al Ministerului Educației se concentrează în jurul reducerii numărului de materii obligatorii studiate de elevii de gimnaziu, dar are în vedere încurajarea mișcării și a materiilor opționale și interdisciplinare. Astfel, planul propus de aceștia cuprinde un număr fix de ore pe săptămână pentru fiecare materie și apariția unor noi materii, formate prin combinarea celor vechi.
Potrivit noii propuneri, Matematica și Informatica ar deveni o singură materie – Matematică-Informatică – și ar fi studiată timp de patru ore pe săptămână de elevii clasei a V-a și timp de cinci ore pe săptămână de cei din clasele VI – VIII. De asemenea, Chimia, Biologia și Fizica ar fi combinate sub numele de Științele Vieții. Acestei materii i-ar fi alocate două ore pentru elevii claselor a V-a și a VII-a și câte o oră pentru cei din clasele a VI-a și a VIII-a.
Alte două materii noi apar în această propunere: Științele Mediului (două ore pentru clasele a VI-a și a VIII-a și o oră pentru celelalte clase) și Educație pentru Societate (două ore pe săptămână).
Modificări apar și în ceea ce privește orele de Educație fizică și sport, care ar ajunge să primească trei pe săptămână.
În ceea ce privește Limba și Literatura Română, în noul proiect acesteia îi sunt alocate patru ore pe săptămână, iar Geografia, Religia, Educația plastică și Consiliere și Orinetare ar urma să primească câte o oră.
Reducerea numărului materiilor obligatorii va fi compensat de creșterea materiilor opționale, care ar urma să fie patru pentru clasa a V-a și cinci pentru celelalte clase.
În textul propunerii, apare și motivația acestei structurări a materiilor și a programului săptămânal. Cei șase autori au notat că inițiativa lor are la bază lipsurile din actualele planuri-cadru propuse: numărul foarte mare de materii obligatorii, numărul foarte mic de materii opționale, inexistența materiilor interdisciplinare, prea puține ore de sport și lipsa interesului pentru informatică.
Ștefan Vlaston, unul dintre semnatarii planului-cadru a declarat, potrivit Digi24, că actuala propunere vine ca soluție pentru rezolvarea problemelor actuale din sistemul educațional românesc, clasat pe ultimul loc în clasamentul PISA, cu un abandon școlar masiv și doar 50% promovabilitate la Bacalaureat.
De asemenea, noul plan-cadru propus arată că pentru viitorii profesori ar trebui să existe programe dedicate de licență și master, iar pentru cei care sunt deja în învățământ să se organizeze cursuri speciale. Varianta propusă de cei șase experți -Tincuța Apăteanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Staș și Ștefan Vlaston – va fi analizată de Ministerul Educației. Noul plan-cadru urmează să fie ales dintre cele patru variante, iar mai apoi se va începe modificarea programei școlare, care ar trebui să fie finalizată până în 2020.
Prevederile celor trei planuri-cadru propuse de Ministerul Educației
Propunerile Ministerului Educației păstrează materiile în forma actuală, fără a le combina și a crea noi materii. Ministerul a dat spre dezbatere publică trei variante de planuri-cadru care diferă foarte puțin una de cealaltă.
Modificările cele mai importante vizează reducerea orelor de Limba și literatura română, pentru clasele V – VIII, de la cinci la patru și eliminarea Limbii latine din curiculă. În prezent, Limba latină se studiază, în prezent, o oră pe săptămână în clasa a VIII-a. Religia, a cărei eventuală eliminare din programa școlară a iscat controverse, rămâne, potrivit propunerilor, în trunchiul comun.
De asemenea, disciplinele socio-culturale ar urma să fie structurate pe ani de studiu. Educația pentru drepturile copilului ar fi studiată în clasa a V-a. Clasa a VI-a ar trebui să fie dedicată Educației interculturale. În timp ce în clasele a VII-a și a VIII-a s-ar studia Educația pentru cetățenie democratică, respectiv Educația economică.
Cele trei variante propuse de Ministerul Educației arată că elevii vor putea să își aleagă o materie opțională din oricare arie curiculară – „Limbă și comunicare”, „Matematică și științe ale naturii”, „Om și societate”, „Arte”, „Educație fizică, sport și sănătate”, „Tehnologii” și „Consiliere și orientare”. Două dintre variante propun ca elevii să aleagă un singur opțional, dar le dau posibilitatea să nu aleagă niciunul. Cealaltă variantă impune minimum un opțional și maximum două.
De asemenea, toate cele trei propuneri arată clar numărul de ore pentru fiecare materie, diferit de situația actuală în care sunt prevăzute un minim și un maxim de ore pentru discipline precum Istoria, Georgrafia, Educația plastică, Educația civică, Educația muzicală sau Educația Tehnologică.
Două dintre noile variante propun ca Istoria și Geografia să fie studiate o oră pe săptămână în clasele V – VII și două ore pe săptămână în clasa a VIII-a, iar cea de-a treia alocă două ore de Istorie și Georgrafie în clasele a V-a și a VIII-a și câte una în ceilalți doi ani.
O altă prevedere susține modificarea denumirii Educației fizice în Educație fizică, sport și sănătate și, de asemenea, renunțarea la ora de Consiliere și orientare (Dirigenție) până în clasa a VIII-a, când ar urma să primească o oră pe săptămână.