Scriitorii de după gratii. Câte zile de libertate au câștigat Adrian Năstase, Dinel Staicu și Sorin Ovidiu Vântul

„Cazarea” în recluziune stimulează adesea inspirația în scris, face vremea să treacă mai ușor și uneori reduce durata de ispășire a pedepselor, motive suficient de puternice pentru ca deținuții cu oarece dare intelectuală să se refugieze în conceperea de „opere” de diferite facturi.

Un număr de 21 de deținuți folosesc timpul petrecut după gratii scriind lucrări științifice, potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, închisorile Rahova și Jilava fiind „mediile” cele mai propice apariției de „opere”. Astfel că, oameni de afaceri, politicieni, ingineri, medici, care își plătesc păcatele/greșelile față de societate, își descoperă sau redescoperă, de voie-de nevoie, îndemânarea la scris.

În penitenciarele din România, anul acesta patru deținuți au elaborat lucrări științifice, iar, în prezent, 21 dintre persoanele încarcerate scriu astfel de opere, potrivit unui răspuns al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), la o solicitare a Agenției Mediafax.

Numărul lucrări științifice scrise după gratii a crescut considerabil față de anul trecut, când au fost elaborate doar 11 „opere”.

De asemenea, potrivit ANP, între 2006 și 2013 au fost elaborate 31 de lucrări științifice, iar în baza acestora 18 persoane private de libertate au beneficiat de reducerea pedepsei: 12 în perioada 2006-2011, patru în 2012 și două în 2013.

Cele mai multe astfel de opere au fost scrise la Penitenciarul București Rahova, și anume cinci, patru lucrări au fost elaborate în Penitenciarul București Jilava, câte trei în închisorile din Oradea și Galați, și câte două lucrări în cele de la Codlea și Iași.

Fostul premier Adrian Năstase, Dinel Staicu, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, istoricul american Kurt Treptow sunt doar câțiva dintre cei care au folosit timpul petrecut după gratii scriind cărți.

Cartea „Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextul reglementărilor interne și europene” i-a adus fostului premier Adrian Năstase, condamnat la doi ani de închisoare în dosarul Trofeul Calității, o reducere cu 45 de zile a pedepsei.

Fostul premier a anunțat conducerea Penitenciarului Jilava că dorește să realizeze o lucrare științifică, iar după ce solicitarea i-a fost aprobată i s-a pus în vedere că poate lucra între opt și zece ore pe zi, având două zile libere pe săptămână. A lucrat aproximativ o lună și jumătate la carte, timp în care a lucrat efectiv 30 de zile.

„Pentru două zile de muncă, un deținut câștigă o reducere de pedeapsă de trei zile. Ca urmare, pentru 30 de zile lucrate, un deținut obține o reducere de pedeapsă de 45 de zile”, declara în ianuarie, pentru Mediafax, purtătorulul de cuvânt al ANP, Georgiana Gherman.

Ulterior lucrarea a fost publicată de o editură acreditată pe lângă Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior.

Tot în Penitenciarul Jilava a scris o lucrare științifică și omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, liberat la termen pe 1 mai, după ce a executat un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță. „România – studiu comparativ între trei epoci consecutive: comunism, tranziție și perspectivele comunitare”, publicată ulterior la Editura „C.H. Beck”, Vîntu a beneficiat de o reducere a pedepsei cu 33 de zile.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului București Jilava, în anul 2010 un alt deținut de profesie medic, condamnat pentru trafic de droguri a mai scris o lucrare științifică beneficiind de reducerea cu câteva zile a pedepsei. În prezent, în aceeași închisoare un om de afaceri scrie o carte pe teme economice.

Dinel Nuțu (fost Staicu), fostul președinte al Societății de Investiții Financiare Oltenia, judecat pentru fraudarea patrimoniului SC Transgaz SA Mediaș cu peste 11 milioane de euro, a scris și a publicat pe perioada detenției lucrarea „Interacțiunea electromagnetică și cogenerarea energiei electrice”.

Tribunalul București a decis, pe 11 februarie, punerea în libertate a lui Nuțu, iar în motivarea deciziei magistrații au reținut că „inculpatul pe perioada detenției a scris și a publicat o lucrare științifică (…)pentru care a mai beneficiat de încă 53 de zile”.

În 4 aprilie 2011, Dinel Nuțu (fost Staicu ) a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare în dosarul privind fraudarea Băncii Internaționale a Religiilor.

Însă judecătorii Curții de Apel București a decis anularea condamnării de șapte ani de închisoare a lui Staicu, întrucât a mai fost judecat pentru aceleași fapte.

Eliberat pentru o carte despre „Vlad Dracul”

Deschizător de drumuri în scrierea de „lucrări științifice” după gratii a fost instoricul american Kurt Treptow, condamnat, în 2003, la șapte ani de închisoare pentru corupție sexuală și act sexual cu un minor.

Treptow a fost eliberat condiționat din Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași, în februarie 2007, după ce a executat patru ani și jumătate de detenție, fiind primul deținut care a ieșit din închisoare pentru că a scris o lucrare științifică.

Cartea „The Life and Times of Vlad Dracul” („Viața și timpurile lui Vlad Dracul. Reverberații asupra familiei”) a fost biletul americanului spre libertate. În noiembrie 2006, americanul a solicitat eliberarea conditionata pentru că a scris o lucrare științifică, arătând că trebuia să primească 963 de zile câștig pentru munca prestată.

Pentru că reprezentanții închisorii i-au respins cererea deoarece nu s-a putut stabili cât a lucrat, pentru că munca sa nu a fost pontată, istoricul a făcut contestație la Judecătoria Iași, care, pe 8 ianuarie 2007, i-a respins cererea. Însă Kurt Treptow a atacat decizia, iar Tribunalul Iași a dispus reducerea pedepsei pentru că a scris o carte după gratii și a dispus punerea în libertate.

Pentru a susține cele spuse de istoricul american au depus mărturie un fost procuror care a fost coleg de cameră cu Treptow, fostul director adjunct al Penitenciarului, medicul închisorii și o fostă angajată a lui Treptow.

„În afară de Kurt Treptow, un inginer care și-a executat pedepasa în Penitenciarul Iași a mai beneficiat de reducerea pedepsei pentru că a scris o lucrarea științifică. De patru ani nu am mai avut niciun astfel de caz”, a declarat Marius Vulpe, directorul Penitenciarului de Maximă Siguranță Iași.

Cel mai lung poem din lume scris în penitenciar

Suceveanul Florin Geanopol, care a fost condamnat la 20 de ani primiți pentru o dublă crimă, dorea să doboare recordul mondial la poezie, cu o creație de 27.000 de strofe, pe care a scris-o cât a fost încarcerat în diferite penitenciare din țară. Din anul 1996, când a fost încarcerat, și până în decembrie 2012, când a fost eliberat condiționat, Geanopol a lucrat la poemul autobiografic „Scrisoare umanității”, și, după cum precizează coperta, este „dedicat lui Eminescu”, poetul care l-a inspirat.

Lucrarea scrisă după gratii a ajuns la 1.500 de pagini și să cântărească 6 kilograme. Geanopol a povestit în versuri întâmplările și persoanele care i-au marcat viața, făcând referire la evenimentele petrecute în cei 16 ani de detenție, la corupția din justiție. Un fragment din poemul-fluviu sună astfel: „Te voi introduce cititorule,
Acum, într-o altă viață; / Trecută prin necazurile/ Legate doar prin speranță./Pe această viață a mea/ Ți-o povestesc în versuri./ Tu îmi vei afla durerea,/Suferită, în alte timpuri”.

În perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iași, Florin Geanopol a făcut demersuri pentru ca recordul lui să fie omologat de Guiness World Records.

Un medic închis, din 2009, în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin pentru fraudă și-a lansat, în aprilie anul trecut, cartea „Tehnici și metode artizanale de distrugere”, scrisă în spatele gratiilor. El a fost eliberat condiționat din închisoare în 2012.

Cinci volume de versuri scrise în închisoare

Valeriu Barbu, care a executat în Penitenciarul Galați o pedeapsă pentru infracțiuni economice, a lansat cinci volume de versuri din închisoare și a scris o piesă de teatru „Eveniment”, care a fost montată la Teatrul „Fani Tardini” din Galați. În anul 2010 volumul „Balans” i-a fost publicat cu sprijinul Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Valeriu Barbu a fost eliberat din Penitenciarul Galați în septembrie 2012.

„Persoanele condamnate care au publicat volume de poezii, proză, etc. pe timpul detenției nu au beneficiat de reducere din executarea pedepsei, aceste lucruri nefăcând obiectul prevederilor legale, care fac referire doar la elaborarea și publicarea de lucrări științifice”, se precizează într-o adresă a Penitenciarului Galați, trimisă către Mediafax. Niciun deținut din Penitenciarul Galați nu a beneficiat de reducerea perioadei de executare a pedepsei pentru că a scris și publicat o lucrare științifică.

Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului și președintele Partidului Social Democrat al Muncitorilor, a scris în perioada în care a fost încarcerat sute de poezii, ceea ce i-a atras și renumele de „Lucefărul Huilei”. Însă de după gratii nu a lansat niciun volum.

Miron Cozma, alături de locotenent colonelul (r) Silviu Popescu, a fost condamnat de instanța supremă, în 15 februarie 1999, la 18 ani de detenție pentru instigare la subminarea puterii de stat, în legătură cu mineriada din 1991, soldată cu căderea Guvernului Roman. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a executat zece ani din cei 18 la câți a fost condamnat, o parte din pedeapsă fiindu-i parțial grațiată în decembrie 2004, printr-un demers al fostului președinte Ion Iliescu. Cozma a fost eliberat din Penitenciarul Rahova în decembrie 2007.

Cum să scrii o lucrare științifică în închisoare?

Însă pentru ca lucrările să fie luate în considereare la liberarea condiționată deținuții-intelectuali trebuie să urmeze anumiți pași. Persoanele încarcerate trebuie să anunțe conducerea închisorii ce „lucrare științifică” doresc să realizeze și trebuie să aibă în acest sens și o recomandare scrisă privind relevanța tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferențiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.

„Deținutului i se pune la dispoziție un spațiu, iar împreună cu educatorul stabilește un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile și de ore. Este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea respectivă”, a precizat comisarul-șef Marius Vulpe, directorul Penitenciarului de Maximă Siguranță Iași.

Ulterior deținuții trebuie să publice lucrarea. Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă”.