„Una dintre cele mai semnificative opere brâncușiene și probabil cea mai importantă sculptură a artistului aflată încă pe teritoriul românesc, «Cumințenia Pământului», parte a unei colecții bucureștene private, a fost pusă în vânzare, făcând obiectul mai multor oferte de achiziție, unele aparținând unor colecționari români, altele provenind de la colecționari și instituții culturale internaționale”, se spune în comunicatul care a fost remis agenției MEDIAFAX de casa de licitații Artmark.
Potrivit sursei citate, întrucât capodopera este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național, „Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înștiințare a Ministerului Culturii în vederea exercițiului preemțiunii, conform obligației reglementate de legea patrimoniului național”.
Ce spune Kelemen Hunor despre cumpărarea sculpturii
Kelemen Hunor a confirmat luni, pentru agenția MEDIAFAX, că a primit de la Artmark o solicitare să își exercite dreptul de preemțiune în privința sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, prețul de vânzare prevăzut în document fiind de 20 de milioane de euro.
De asemenea, ministrul Culturii a spus că l-a informat deja pe premierul Victor Ponta cu privire la această solicitare și urmează să prezinte un memorandum în ședința Guvernului.
„Avem toate datele necesare pentru a merge în fața Guvernului, de altfel, vă spun, cu premierul am vorbit. Pe 4 septembrie am primit de la Artmark această hârtie și în ziua respectivă am și vorbit cu premierul”, a spus Kelemen Hunor.
Întrebat dacă primul-ministru a părut deschis la ideea de a cumpăra opera „Cumințenia Pământului”, Kelemen Hunor a răspuns: „Eu am înștiințat că va exista o astfel de solicitare, că nu avem bani, dar, fiind vorba despre opera lui Brâncuși, trebuie să discutăm și a rămas să analizăm. Deci nu a fost o altă discuție foarte detaliată. Dar am discutat prin telefon că urmează să vin cu un memorandum în Guvern”.
CITEȘTE AICI ÎNTREAGA DECLARAȚIE a ministrul Culturi Kelemen Hunor
Sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, este prezentată, luni, într-o expoziție privată dedicată marilor artiști români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din București al Artmark.
La expoziția privată participă „importanți colecționari internaționali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.
La această expoziție sunt așteptați aproximativ 21 de astfel de specialiști străini, atrași de potențialul artei românești, dar și colecționari importanți de artă din România, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții Artmark.
În prezent, nu a fost stabilit un preț de pornire pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, întrucât aceasta nu va putea fi achiziționată în cadrul unei licitații clasice. Însă, la dorința actualilor proprietari ai sculpturii – moștenitorii arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuși -, „Cumințenia Pământului” este prezentată în această expoziție privată, fiind posibilă o vânzare a acesteia, după exercitarea dreptului de preemțiune al statului român, prin intermediul Ministerului Culturii.
Deși este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanților Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziționată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecțiile sale o lucrare de Brâncuși.
Însă lucrarea ar putea rămâne și în România, dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii (MC), va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari.
„Notificarea statului român de către Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii de Brâncuși, drept răspuns la ofertele existente în piața internă și în cea internațională, oferă acestuia ocazia de a păstra și muzealiza importanta capodoperă de Brâncuși”, se spune în comunicatul Artmark.
Până în prezent, Ministerul Culturii nu a răspuns la notificarea adresată de Artmark, însă reprezentanții instituției pot trimite un răspuns în termenul legal, au explicat, pentru MEDIAFAX, reprezentanți ai Artmark.
Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.
După ce a fost ridicată de la Muzeul Național de Artă al României, „Cumințenia Pământului” a fost dusă la Muzeul Național Cotroceni, unde este găzduită și în prezent, după cum au confirmat, luni, pentru MEDIAFAX, reprezentanții instituției.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.
Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.
Pe de altă parte, în expoziția privată găzduită luni de Artmark, pe lângă „Cumințenia Pământului” sunt expuse operele „Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Național de Artă, „Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecție dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Național de Artă în 2007, „Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecție a ziaristului A.L. Zissu, „Hipergeneza reapariției”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecție românească privată, „Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecția fostului ministru de externe George Macovescu, și „Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecție privată, provenind chiar din colecția lui Geo Bogza.
Și pentru aceste lucrări pot fi făcute oferte de cumpărare din partea colecționarilor internaționali și români care vor vizita în cursul zilei de luni expoziția.
â