Se întorc la AGRESOR, cedează AMENINȚĂRILOR, ascund DRAMA. Multe femei consideră normal un comportament ABUZIV din partea bărbatului și suportă cu resemnare VIOLENȚA

Reprezentanții centrului de găzduire Anais declară că, după părăsirea instituției, unele femei solicită divorțul și devin independente, însă, de cele mai multe ori, acestea se întorc la agresori.

„Întoarcerea la agresori se datorează faptului că unele victime nu sunt independente financiar, fie nu au fost lăsate să lucreze niciodată, iar perspectiva de a se întreține singure pe ele și copii le sperie, fie nu au studii, nu au calificările necesare și nu acceptă să facă o muncă necalificată, fie nu cunosc limba – în cazul victimelor de altă naționalitate, fie din convingere religioasă – în cazul femeilor de origine musulmană”, a declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentantul centrului ANAIS, avocatul Giulia Crișan.

Unele victime cedează amenințărilor venite din partea agresorilor.

„Unele femei nu sunt capabile emoțional să reziste rugăminților agresorului care devine deodată grijuliu, regretă faptele și promite că nu se va mai întâmpla, altele sunt amenințate de cele mai multe ori cu faptul că li se vor lua copiii pentru că ele nu au venituri și nici condiții locative ca să-i crească”, a mai spus Giulia Crișan.

Victimele violenței în familie pot beneficia gratuit în cadrul centrului de găzduire de consiliere pentru prevenirea combaterii violenței domestice, consiliere juridică, consiliere psihologică sau vocațională.

De asemenea, în cadrul centrului de primire în regim de urgență „Casa Invicta”, este oferită găzduire victimelor violenței în familie. Instituția activează nonstop, iar angajații sunt asistenți sociali, medici generaliști, psihologi, psihoterapeuți și avocați, care ajută, gratuit, femeile.

„Are o destinație secretă, victimele sunt aduse de agenții de poliție. În centru, victimele sunt preluate de un asistent social care evaluează cazul și dispune admiterea. Primirea se face la orice oră, pe baza evaluării efectuată pe loc de către asistentul social, victima este primită chiar dacă nu are acte de identitate, când este adusă de poliție”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentantul centrului ANAIS, Giulia Crișan.

Nu sunt cerute adeverințe de venituri, analize medicale, anchete sociale sau alte acte când victima se adresează pentru a fi găzduită.

„Victimele beneficiază gratuit de hrană, lenjerie de pat, lenjerie de corp, produse de igienă, iar când sunt însoțite de bebeluși primesc lapte praf, biberoane și obiecte de îngrijire sau de îmbrăcăminte pentru aceștia și decontarea serviciilor de transport”, potrivit sursei citate.

Durata de găzduire este în medie de 14 zile după care victimele fie sunt reintegrate în domiciliu în baza ordinului de protecție prin care a fost evacuat agresorul, fie sunt direcționate către alte centre cu durată mai mare de găzduire.

În 2017, Asociația a acordat servicii de consiliere și/sau găzduire pentru 450 victime, iar în 2018, până în luna noiembrie, pentru 420 de victime.

Specialiștii recomandă victimelor să sune la 112 pentru a semnala faptul că au fost agresate, ca ulterior să poate intra în posesia ordinului de protecție.

„Există în legislație și ordinul de protecție provizoriu care poate fi dat pe loc de un polițist pe baza unui chestionar de evaluare a riscului și, dacă este o situație de risc ridicat, polițistul poate imediat să evacueze agresorul din domiciliu comun, chiar dacă este proprietatea agresorului și îi poate impune să păstreze o distanță de 200 de metri față de victimă și copiii acesteia”, a spus, pentru MEDIAFAX, directorul Centrului Filia, Andreea Braga.

Andreea Braga spune că ordinul de protecție poate fi acordat pe o perioadă de cinci zile, timp în care agresorul este scos din locuință, iar dosarul e trimis de polițist către un procuror care confirmă sau infirmă ordinul de protecție provizoriu.

„Acest dosar pleacă la instanță, iar un judecător poate dispune un ordin de protecție de până la șase luni. Este bine ca victima să aibă niște dovezi pe care să le prezinte la dosar, adică o scrisoare medicală care să ateste că s-a întâmplat un act de violență și e bine să demonstreze printr-un act medical”, a mai declarat Andreea Braga.

Reprezentantul centrului FILIA precizează că un certificat medico-legal poate fi scos la orice unitate medicală legală și costă 38 de lei. De asemenea, este recomandat ca victima să aibă și alte tipuri de probe cum ar fi mesaje, înregistrări audio sau scrisori prin care să demonstreze că a existat un comportament violent asupra ei.

Psihologii declară că femeile abuzate de parteneri rămân cu aceștia și apoi încearcă să convingă oamenii din jur că au o viață frumoasă și o relație reușită.

„Sunt situații în care femeia încercă să-și salveze imaginea socială refuzând să arate drama pe care o trăiește. Confortul material și luxul, de asemenea, pot fi obținute la prețul unei vieți pline de agresiune. (…) Femeia ajunge la o dependență patologică de abuzatorul ei fără să poată să accepte posibilitatea de a ieși din relație”, a precizat, pentru MEDIAFAX, psihologul Keren Rosner.

Psihologul mai spune că abuzurile au devenit ceva normal pentru unele familii din România.

„Multe femei privesc ca expresie a normalității dacă bărbatul se comportă agresiv și suportă cu resemnare acte de violență și devalorizare publică. Pentru a-și recâștiga forța de a acționa, ea ar trebui întâi să aibă o înțelegere corectă asupra faptelor. Această detașare însă este greu de obținut dacă ea rămâne în acel mediu în care va rămâne subjugată de frică, incertitudine și valoare neapreciată”, a explicat psihologul.

Atât numărul faptelor de violență domestică cât și ordinele de protecție emise de către autorități au crescut în 2018 față de anul precedent, arată autoritățile, ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe victime aleg să reclame agresiunile la poliție.

10% din totalul agresiunilor care au loc între membrii familiilor au fost sesizate în Capitală, reiese din datele statistice ale Inspectoratului General al Poliției Române, care scot în evidență un trend ascendent al faptelor de violență domestică.

„Referitor la violența domestică, în anul 2017, numărul de fapte penale sesizate în domeniul de referință a fost de 36.245, dintre acestea 3.794 au fost săvârșite în municipiul București. În primele 10 luni din 2018, la nivel național au fost sesizate 32.696 de infracțiuni, 3.424 dintre acestea fiind comise în municipiul București. Din analiza datelor statistice existente la nivelul Poliției Române, rezultă că acest gen de infracțiuni înregistrează un trend ascendent, respectiv de la 35.202 fapte penale în 2016 la 36.245 în anul 2017, procentual fiind înregistrată o creștere de aproximativ 3%”, se arată în comunicatul remis agenției de presă MEDIAFAX.

„Avem un trend constant, dacă pot să spun așa, dar am studiat fenomenul și vedem că spre deosebire de anul trecut, avem o scădere cu 10 la sută la infracțiunile cu mare violență și avem totuși o creștere de 13 la sută la infracțiunile de amenințare. Ce înseamnă acest lucru, victimele au învățat că de la prima vorbă urâtă, de la prima amenințare, de la prima jignire trebuie să reclame. Nu mai așteaptă prima palmă sau să fie bătute în mod constant”, a explicat, pentru MEDIAFAX, comisar șef Ramona Dabija, din cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române.

Agresiunile fizice și amenințările care au loc între membrii unei familii pornesc de cele mai multe ori pe fondul consumului de alcool, explică reprezentanții Poliției Române, dar și din pricina lipsurilor materiale. Agresorii care ajung să comită fapte cu violență au un comportament violent și în viața de zi cu zi astfel încât, spun oamenii legii, nu există nicio siguranță că nu vor ajunge să apeleze la aceleași metode când apar divergențe în familie.

Polițiștii pot interveni în cazurile de violență domestică în baza unor sesizări venite din partea unor persoane care au participat într-un fel sau altul într-un eveniment cu violență sau ca urmare a sesizărilor venite din partea unor martori neimplicați, dar care au asistat la un episod de violență domestică. Totodată polițiștii pot fi sesizați prin 112, în scris dar pot interveni și sesizându-se din oficiu.

În anul 2018, arată reprezentanții IGPR, au fost emise cu 30% mai multe ordine de protecție față de anul anterior ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe persoane au ales să reclame agresiunile la care au fost supuse.

„Dacă ar fi să comparăm numărul ordinelor de protecție care au fost emise în aceste 10 luni ale anului 2018 față de anul 2017 putem spune că sunt cu 30 la sută mai multe ceea este un număr foarte mare, înseamnă că femeile au început să capete încredere în instituțiile statului și că cer acest ordin de protecție și iau măsuri împotriva agresorului. Le explicăm în general femeilor pe care le întâlnim că violența în familie este un fenomem ciclic și nu ar trebui cumva să creadă că agresorul după o palmă sau după un cuvânt sau după o jignire se va schimba automat. Nu, va trece o perioadă și el va repeta acel act de agresiune, de aceea este mai bine să se ia măsuri la început de la primele violențe să nu se ajungă la infracțiuni foarte grave”, a declarat Angela Chirvăsuță, comisar șef de poliție în cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității.