Se poate întâmpla o nouă tragedie Colectiv în Centrul Vechi al Capitalei? Ce s-a schimbat după dezastrul din 2015

„Imediat după Colectiv, s-a dat o Hotărâre de Guvern (HG 571 – n.r.) prin care s-au schimbat reglementările în ceea ce privește suprafețele și modul prin care se dau autorizațiile, în funcție de suprafață. Asta este cea mai importantă modificare de după Colectiv „, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Rășică, șeful Poliției Locale din Capitală.

După incendiul din 2015, mai mulți patroni din Centrul Vechi al Capitalei au luat singuri decizia de a închide cluburile. Dar pericolul nu este nici pe departe îndepărat, dovadă fiind incendiile frecvente, asta în condițiile în care, într-o seară de weekend, pe străzile Lipscani sau Șelari, sunt mii de turiști îngrămădiți în spații înguste.

Însă, șeful Poliției Locale este optimist și spune că un nou „Colectiv” nu se poate repeta în Centrul Vechi. Potrivit acestuia, toate imobilele din zonă au fost verificare în ceea ce privește branșamentele.

„În Centrul istoric a fost un incendiu pe Șelari, anul trecut, unde intervenția s-a făcut în trei minute. S-a spus că dacă se repetă Colectiv, în Centrul Vechi mor oameni pe capete, iar eu nu sunt de acord, pentru că acolo, în ultima perioadă, nu doar că s-au făcut controale, dar s-au făcut și multe progrese. S-au făcut controale mixte cu Enel și Distrigaz, astfel încât să identificăm branșamentele ilegale, și aici s-a intrat în forță, și s-au pus la punct, și s-au luat măsuri în forță. Timp de o săptămână, am luat fiecare imobil la mână”, spune Rășică.

Șeful Poliției locale mai spune că una dintre măsurile foarte importante de după Colectiv a fost modernizarea rețelei de hidranți și cartografierea acestora în sistem digital.

„Un lucru extrem de important care s-a făcut a fost modernizarea întregii rețele de hidranți și cartografierea acesteia în sistem digital, astfel încât dacă se întâmplă ceva, cei care intervin știu unde au hidranți și ce presiune au, iar cei de la Apa Nova sunt anunțați în timp real să crească presiunea la apă. Pe partea de evacuare, totul e sigur și toți oamenii de acolo știu ce au de făcut”, precizează Rășică.

Poliția Locală împreună cu cei de la ISU București au închis, în ultima perioada, 4 cluburi de Centrul vechi care nu au autorizații de funcționare.

„Club A, de exemplu, la ora actuală este închis, de către noi și ISU, pentru lipsa autorizației de funcționare. Dar mai este nevoie de modificare a legislației, astfel încât acolo unde se constată nereguli grave, să se sigileze totul”, mai spune Rășică.

Mii de amenzi, în urma controalelor ISU

Potrivit unui bilanț al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în primele 6 luni ale anului 2019, au continuat activitățile de îndrumare și control, pe linia respectării măsurilor de apărare și stingere a incendiilor la instituții publice și operatori economici din diverse domenii.

În primul semestru al acestui an, la nivel național s-au desfășurat 23.239 de controale (în creștere cu 19% față de perioada similară a anului 2018) la operatori economici, instituții și alte categorii de obiective.

„În urma acțiunilor derulate în teren, specialiștii noștri au constatat 80.170 deficiențe, pentru care s-au aplicat 50.949 avertismente și 7.198 amenzi în cuantum de 26.080.572 lei, în creștere cu 14% comparativ cu primul semestru al anului 2018″, se arată în bilanțul IGSU.

Pompierii nu au identificat situații care să determine încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu. Drept urmare, pentru niciunul dintre obiectivele verificate nu s-a impus oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor.

Inspectoratele pentru situații de urgență au înregistrat 16.299 solicitări de emitere a documentelor care să certifice realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, fiind eliberate 4.906 avize și
autorizații de securitate la incendiu și protecție civilă.

În ceea ce privește modificarea legislației pentru a fi prevenită o nouă tragedie de amploarea celei din Colectiv, autoritățile au adoptat o serie de reguli pentru apărarea împotriva incendiilor.

Cea mai notabilă și care a fost și remarcată de populație a fost amplasarea unui panou la intrarea într-un spațiu public. Concret, este vorba despre o modificare a legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, adoptată în 2018.

Această prevedere arată că, până la obținerea autorizației de securitate la incendiu, patronii de cluburi sau alte spații publice au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: «Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu»”.

Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei

Obligația vizează următoarele categorii de construcții:

– clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de comerț – baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine, supermagazine și hipermagazine;
– clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de cultură – teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului;
– clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de turism – hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni, apartamente și camere de închiriat în regim hotelier.

O Hotărâre de Guvern din 10 august 2016 (HG 571) arată, în mod clar, care sunt caracteristicile clădirilor care trebuie să dețină în mod obligatoriu aviz și autorizare ISU.
Aici avem noțiuni precum: clădirile înalte sau foarte înalte, clădirile cu mai multe încăperi, sediile autorităților cu aria mai mare de 600 mp, lăcașuri de cult și spațiile de cazare de aici, clădirile din alimentație publică cu mai mult de 200 mp, spitale cu aria de peste 600 mp, spații culturale de peste 600 mp etc.

Modificări au fost și în privința activării Planului rosu de intervenție. Pentru județe, planul roșu este activat pentru evenimente cu 7-10 victime, iar pentru București-Ilfov, planul roșu este declanțat pentru situații de urgență cu un număr mai mare de 20 de victime. Însă, în București-Ilfov, planul roșu poate fi activat și la un număr mai mic de victime, în funcție de gravitate.

În cazul incendiului de la Clubul Colectiv, activarea și declanșarea în totalitate s-au realizat în paralel – odată cu obținerea informațiilor de la fața locului care indicau numărul mare de victime (peste 20), s-a demarat mobilizarea resurselor suplimentare (faza de declanșare) în timp ce se producea și solicitarea activării planului la ora 22:50, la propunerea inspectorului șef și aprobarea de către prefect, potrivit unui document semnat de Raed Arafat și transmis către Corpul de Control al premierului, care a făcut verificări după tragedia din 2015.

În prezent, a fost introdus un cod unic pentru a fi alertate toate ambulanțele pentru declanșarea Planului Roșu.

65 de oameni au murit după incendiul din anul 2015. Unii au murit pe loc, alții în spitale. Unii din cauza arsurilor, alții din cauza sistemului.

La patru ani de la acel moment, nu a fost nimeni condamnat.

Un filmuleț publicat recent de jurnaliștii Libertatea arată modul haotic în care au acționat echipajele ISU, iar Raed Arafat a precizat că nu știa de existența inregistrării. Nici procurorii nu au știut de existența înregistrării, pe care ulterior au solicitat-o de la ISU. În urma vizionării filmului, Parchetul General a trimis procurorilor militari cauza pentru a-i ancheta pe salvatori.