Secretarul de stat din MAI Nicolae Căbulea, cercetat pentru abuz în serviciu

Secretarul de stat Nicolae Căbulea, șeful Departamentului de Ordine și Siguranță Publică din MAI, este acuzat de abuz în serviciu în dosarul în care procurorii Parchetului instanței supreme fac cercetări privind referendumul, potrivit unor surse judiciare.

Sursele citate au precizat că Ioan Nicolae Căbulea a fost pus sub acuzare, împotriva secretarului de stat fiind declanșată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Secretarul de stat Nicolae Căbulea este audiat, miercuri, la Parchetul instanței supreme, în dosarul în care și șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor, Constantin Manoloiu, este cercetat pentru abuz în serviciu.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

Ioan Nicolae Căbulea nu a făcut nicio declarație la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Parchetul instanței supreme verifică dacă listele electorale permanente pentru referendum și înscrisurile transmise Curții Constituționale (CC) conțin date nereale „de natură să atragă răspunderea penală a autorilor”, a anunțat, miercuri, Ministerul Public.

În continuarea cercetărilor efectuate de procurori în legătură cu listele electorale permanente și listele electorale suplimentare utilizate la referendumul din 29 iulie, în temeiul comunicatului Curții Constituționale din 2 august privind datele contradictorii primite de la autoritățile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a constituit din oficiu o cauză penală, se arată într-un comunicat de presă de miercuri al Ministerului Public.

„Obiectul cauzei îl constituie verificarea modului în care au fost respectate prevederile legale referitoare la întocmirea listelor electorale permanente, precum și a modului în care au fost întocmite înscrisurile transmise Curții Constituționale, pentru a stabili dacă acestea conțin date nereale, de natură să atragă răspunderea penală a autorilor”, a precizat sursa citată.

În această cauză, procurorii au dispus începerea urmăririi penale împotriva chestorului Constantin Manoloiu, directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

„În fapt, s-a reținut că, după ce în data de 27.07.2012, în calitate de director al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, învinuitul a comunicat Biroului Electoral Central prin adresa 3456054 că în copiile listelor electorale permanente sunt înscriși 18.292.514 alegători, comunicare pe baza căreia s-a realizat referendumul din 29 iulie 2012, la solicitarea Curții Constituționale, prin comunicarea 3479198 transmisă la data de 01.08.2012, învinuitul a confirmat din nou numărul de 18.292.514 alegători”, a precizat Ministerul Public.

Ulterior, în 2 august, Manoloiu a transmis Curții Constituționale adresa 3479199, fără a exista o solicitare a instanței de contencios constituțional, conform căreia „instituția pe care o conduce nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, deși, potrivit HG 683/2012 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare desfășurării referendumului, reactualizarea listelor electorale permanente era în competența serviciilor de evidență informatizată a persoanei din subordinea acestuia.

„În cauză s-a reținut că prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu a fost produsă o tulburare însemnată activității instituțiilor publice implicate în validarea referendumului”, a adăugat sursa citată.

Pe parcursul cercetărilor au fost audiate mai multe persoane și au fost solicitate date de la instituțiile care au avut atribuții în organizarea referendumului.

În paralel, se efectuează verificări cu privire la sesizările adresate organelor de urmărire penală privind infracțiuni de fraudă electorală comise cu prilejul referendumului din 29 iulie.

Președinții Autorității Electorale Permanente și Institutului Național de Statistică, Ana Maria Pătru și Vergil Voineagu, au fost audiați, marți, la Parchetul instanței supreme, în calitate de martori în dosarul în care Constantin Manoloiu este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august și transmisă ulterior de MAI Curții Constituționale.

Tot marți, procurorii l-au audiat și pe directorul adjunct al Direcției pentru Evidența Persoanelor, Daniel Gheorghe, în același dosar.

Ana Maria Pătru a transmis în 2 august o adresă către Curtea Constituțională – la solicitarea acestei instituții – în care preciza că AEP nu a avut atribuții privind întocmirea și actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie 2012.

Potrivit adresei, AEP arată că a făcut în 2011 un control la 1.241 de primării descoperind astfel că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale permanente, cele mai numeroase fiind în comune, respectiv 22.698.

AEP a recunoscut o serie de deficiențe și a recomandat unificarea legislației electorale și realizarea Registrului electoral.

Totodată, INS a transmis în 1 august Curții Constituționale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 și că rezultatele provizorii „nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populației în vârstă de 18 ani și peste”.

„În sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetățenilor români cu drept de vot, în sensul legislației în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică”, a arătat INS în răspunsul transmis Curții Constituționale.

Adresa din 2 august emisă către Manoloiu Constantin și transmisă ulterior de MAI Curții Constituționale conținea comunicarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și preciza că Ministerul Administrației și Internelor „nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuție revine exclusiv Autorității Electorale Permanente”.

La data de 2 august, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autoritățile publice implicate (Institutul Național de Statistică, Ministerul Administrației și Internelor și Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie pentru demiterea președintelui României și pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie.

Ulterior, Curtea Constituțională, pentru a nu menține această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunța că decizia cu privire la referendum va fi luată în 31 august.

Constantin Manoloiu declara, luni, la ieșirea din sediul Parchetului instanței supreme, că nu își dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea „nu are relevanță, ea vine și se duce”.

„Eu sunt garantul că toate cifrele vor fi corecte”, a spus Manoloiu.

El a precizat că a semnat un ordin de informare către ministru, care este un politician.Totodată, chestorul șef a spus că nu el a transmis informarea Curții Constituționale, ci a adresat-o ministrului Ioan Rus.

Cifra de 18.292.514 de alegători este cea stabilită până în 20 iulie 2012, ea fiind o „cifră fluidă”, a mai spus Manoloiu.