Secretarul General al Guvernului Ponta, audiat de procurorii anticorupție. DNA: Urmărire penală in rem în cazul licențelor IT pentru școli, de 9 mil. euro

Șeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, a venit joi la DNA, el declarând că a fost chemat pentru a fi audiat ca martor într-un dosar.

„Am fost chemat ca martor”, a spus Ion Moraru, la intrarea în sediul Direcției Naționale Anticorupție.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Ion Moraru ar fi fost chemat într-un caz de corupție legat de achiziții de echipamente IT de către Ministerul Educației.

Potrivit surselor citate, dosarul ar fi fost deschis în urma unui raport al Corpului de control al Guvernului, în cazul căruia anchetatorii DNA au extins cercetările.

Unde dai și unde crapă. Totul a pornit de la sesizarea Corpului de control al lui Ponta

DNA a început urmărirea penală in rem, pentru trafic de influență, abuz în serviciu, luare și dare de mită, în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea și extinderea de licențe pentru școli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro.

Direcția Națională Anticorupție a anunțat, într-un comunicat de presă transmis joi că procurorii Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013.

„Obiectul sesizării l-a constituit închirierea și extinderea de licențe educaționale de către Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Educației Naționale care contrar dispozițiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăți privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităților de învățământ”, a precizat DNA.

Potrivit sursei citate, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în legătură cu infracțiuni de corupție, luare de mită, dare de mită și abuz în serviciu.

Cercetările sunt efectuate sub aspectul: închirierii unui număr de 179.259 licențe pentru pachete de tip ProDesktop și 6.828 licențe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor stațiilor de lucru și a serverelor achiziționate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 și rural; determinării încheierii contractului de furnizare produse în baza căruia MCSI s-a obligat să plătească prețul aferent numărului total de licențe, mai mare cu 72.990 față de numărul de licențe utilizabile în sistemul educațional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând indicii privind crearea unei obligații de plată a unui preț cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât prețul pentru închirierea licențelor efectiv utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009); determinării dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licențe al MECTS pentru școli; achiziției de licențe pentru pachete de tip ProDesktop și sisteme de operare Windows Server destinate unităților de învățământ corespunzător necesarului de licențe; identificării persoanelor implicate și a modului în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configurației hardware a stațiilor de lucru și serverelor achiziționate în perioada 2001 – 2008, prin programele SEI I – SEI V și Rural și fundamentarea din punct de vedere tehnic a achiziției din 2009.

În mai anul trecut, Guvernul anunța că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foștilor miniștri Daniel Funeriu și Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziția de soft educațional, în baza căreia ar fi efectuat plăți de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste prețul real.

Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informațională și la Ministerul Educației în legatură cu închirierea de licențe educaționale.

Acțiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

În raportul Corpului de control se arată totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informațională pentru efectuarea achziției a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme și de fostul ministru al Educației Daniel Funeriu și aproată de premierul de la acea dată, Emil Boc.

Prin nota aprobată de Boc s-au consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului și s-a creat aparența de legalitate a contractului de achiziționare, acuză inspectorii guvernamentali.

Potrivit constatărilor, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost împuternicit de Guvern să încheie un acord-cadru multianual, pe perioada 2009-2012, pentru achiziția dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare, pentru 29 de instituții și autorități publice. Pentru Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a fost prevăzut un număr total de 5.294 licențe.

Împuternicirea a fost acordată în baza HG 460/2009, în care nu au fost însă prevăzute norme referitoare la închirierea licențelor destinate unităților și instituțiilor de învățământ.

În septembrie 2009, Ministerul Comunicațiilor a încheiat cu D-con.net AG, lider al asocierii formate din D- con.net AG, D-con.net Gmbh, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG și Dim Soft S.R.L., un contract având ca obiect închirierea pe o perioadă de 3 ani a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft, pentru instituțiile publice beneficiare.

Pentru Ministerul Educației expirase, în noiembrie 2009, dreptul de utilizare a produselor software destinate unităților de învățământ, iar din luna decembrie produsele software Microsoft au fost utilizate în cadrul unităților de învățământ fără a exista un temei legal sau contractual.

Reprezentanții Microsoft Ireland Operations Limited au transmis către miniștrii Vreme și Funeriu faptul că ordinul de licențiere a expirat și că se impune încheierea unui nou acord pentru licențele Microsoft folosite în sistemul educațional public. De asemenea, aceștia au notificat faptul că, în situația în care nu se încheie un nou acord, trebuie să înceteze utilizarea produselor software Microsoft pe toate computerele înscrise în ordinul de licențiere.

Nota comună a fost aprobată de fostul prim-ministru Emil Boc și a constituit temeiul încheierii de către Ministerul Comunicațiilor cu D- con.net, lider de asociere, a contractului pentru livrarea unui număr de 179.259 licențe pentru pachete de tip ProDesktop și 6.828 licențe pentru sisteme de operare Windows Server. Cantitățile de licențe au fost stabilite în baza adresei Ministerului Educației semnată de Funeriu.

Prețul total pentru închirierea licențelor, în perioada august 2011 – decembrie 2012, a fost de 13,9 milioane euro, după aplicarea unui discount motivat de faptul că licențele sunt folosite exclusiv în sistemul educațional. Prețul unitar (după aplicarea discountului) a fost de 53,73 euro/licență/an pentru licențele ProDesktop și 73,01 euro/licență/an pentru licențele Windows Server.

Din valoarea totală a contractului, Ministerul Comunicațiilor a efectuat plăți în sumă totală de 8,8 milioane euro, iar o altă plată de 5 miliaone euro trebuia efectuată, conform contractului, în perioada 24 – 30 iunie 2013.

Inspectorii mai arătau că, urmare a modului defectuos de stabilire a necesarului de licențe educaționale, în contract s-a prevăzut închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 179.259 pachete de tip ProDesktop și 6.828 sisteme de operare Windows Server, deși numărul de stații de lucru pe care puteau fi instalate aceste produse software era mult mai mic, respectiv 107.779.

Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opțiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licențelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licențe închiriate decât numărul de licențe utilizabile în educație. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieșit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.

Diferența de plată între prețul aferent numărului de licențe educaționale și prețul aferent licențelor educaționale efectiv utilizabile în unitățile de învățământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.

Departamentul Social, [email protected]