„În raport de afirmațiile Președintelui României formulate în data de 28 august 2019, cu ocazia respingerii propunerii de numire în funcția de ministru al justiției a unui judecător, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă public astfel de acte ca fiind ingerințe deosebit de grave la adresa independenței justiției. Secția pentru judecători subliniază în mod ferm că motivarea prezentată public de către Președintele României pentru justificarea respingerii propunerii în funcția de ministru al justiției a unui judecător, prin referiri nejustificate și nedovedite cu privire la independența și probitatea sa profesională, reprezintă o încălcare gravă a independenței și prestigiului justiției”, a transmis Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), într-un comunicat de presă remis Mediafax.
Judecătorii din CSM stipulează că doar Consiliul Superior al Magistraturii și puterea judecătorească, prin instanțele judecătorești, sunt autoritățile îndreptățite prin dispozițiile expres prevăzute în Constituție și în legislația organică să decidă dacă un judecător are sau nu toate calitățile cerute de dispozițiile legale pentru exercitarea funcției.
„Afirmațiile Președintelui României la adresa persoanei propuse pentru funcția de ministru al justiției, persoană care a îndeplinit funcția de judecător mai mult de 19 ani, reprezintă, în lipsa oricărei constatări a veridicității acestora în cadrul mecanismelor legale și constituționale anterior amintite, un vădit atac la adresa independenței și prestigiului justiției”, potrivit sursei citate.
Secția pentru judecători reiterează că, indiferent de climatul social și politic, „reprezentanții instituțiilor statului trebuie să dea dovadă în discursul public de echilibru și prudență, iar nicio situație nu poate justifica încălcarea garanției constituționale a independenței justiției”.
„Nu în ultimul rând, Secția pentru judecători consideră că programul propus de candidatul respins pentru Ministerul Justiției ar fi contribuit la îmbunătățirea condițiilor din justiție și este condamnabil că disputele politice au fost considerate mai importante decât dezvoltarea unui sistem de justiție mai bun în folosul cetățeanului”, se mai arată în comunicatul de presă remis Mediafax.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că respinge integral remanierea propusă de premierul Viorica Dăncilă, precizând că propunerile pe care le-a primit sunt inacceptabile. Șeful statului a mai spus că actualul Guvern are nevoie de o confirmare în Parlament și solicită declanșarea procedurii în acest sens.
În cazul în care noul Executivul nu va trece de Parlament, Iohannis susține că există soluții constituționale pentru a nu intra într-o criză profundă.
Trei judecători CSM se delimitează de comunicatul Secției: Poate plasa instituția în campania electorală
Trei judecători CSM, Andrea Chiș, Bogdan Mateescu și Mihai Bălan, se delimitează de comunicatul Secției pentru judecători privind refuzul președintelui de a o numi pe Dana Gîrbovan la ministerul Justiției și subliniază că informarea de presă poate plasa Consiliul în contextul campaniei electorale.
Judecătorii CSM Andrea Chiș, Bogdan Mateescu și Mihai Bălan au transmis că nu sunt de acord cu informarea de presă transmisă în cursul zilei de joi de Secția pentru judecători în care este condamnat discursul președintelui Klaus Iohannis care o viza pe Dana Gîrbovan.
Magistrații menționați spun că acest comunicat de presă ar putea încadra Consiliul Superior al Magistraturii într-un context politic, mai ales deoarece modificarea Guvernului este „una eminamente politică”.
Motivele judecătorului Andrea Chiș: „Un fost judecator este cea mai potrivita persoana pentru a fi desemnata ministru al justitiei. Indiferent, insa, de opinia noastra asupra calitatilor personale si profesionale ale unui coleg propus, in circumstantele date, un astfel de comunicat poate plasa institutia noastra in contextul campaniei electorale pentru prezidentiale, in care Presedintele si Primul Ministru, cele doua persoane implicate in numire, sunt candidati. Acesta este motivul principal, pe care il consider suficient, pentru care ma opun unui astfel de comunicat in acest moment.
In masura in care nu sunteti de acord cu opinia mea, va rog sa mentionati ca decizia de a da comunicatul a fost luata cu majoritate”.
Motivele judecătorului Mihai Bălan: „Nu sunt de acord cu emiterea acestui comunicat deoarece intreaga procedura de modificare a componentei Guvernului Romaniei este una eminamente politica si nu are nicio legatura cu independenta justitiei. Atat propunerea formulata de Primul Ministru cat si decizia Presedintelui Romaniei sunt acte politice si, in calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu doresc sa fiu implicat in niciun fel in aceste actiuni. In discursul Presedintelui nu exista nicio referire la independenta sau probitatea profesionala a dnei Girbovan care sa atraga o reactie de acest fel din partea CSM. Dna Girbovan a participat la aceasta procedura nu in calitate de reprezentanta a Autoritatii judecatoresti ci de candidat propus de partidul de guvernamant.
In situatia in care se va emite acest comunicat, va rog sa mentionati ca a fost adoptat cu majoritate”.
Motivele judecătorului Bogdan Mateescu: „Arhitectura constitutionala nici nu permite unui judecator in functie sa fie nominalizat ca ministru. Un judecator nu poate fi ministru, o spune explicit si CCR in decizia 45. Referirile la un judecator-propunere de ministru- nu pot aduce atingere sistemului judiciar in ansamblu, autoritatii judecatoresti. Respect alegerea colegei Girbovan, insa nu pot fi de acord cu acest comunicat”.
Iohannis: Opinia Secției pentru judecători e îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze justiția
Administrația Prezidențială transmite, ca replică la scrisoarea judecătorilor din CSM, că președintele nu a respins-o pe Dana Gîrbovan judecătorul, ci cetățeanul, precizând că opinia CSM e îngrijorătoare deoarece induce ideea că șeful de stat ar fi putut numi un magistrat în Guvern.
„Președintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcția de ministru al justiției a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetățeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcție de ministru într-un guvern politic și care a și înaintat demisia din magistratură. Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcția de ministru al justiției era în contradicție flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional”, a transmis Administrația Prezidențială, referitor la comunicatul de presă al Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Președintele Klaus Iohannis precizează că „întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăși, independența și prestigiul justiției și al statutului de judecător”.
Administrația Prezidențială subliniază că Secția pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut președintele să numească în funcția de ministru un judecător.
„Ingerințe cu adevărat grave la adresa independenței justiției sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesioniști ai actului de justiție, care par să condamne tocmai faptul că Președintele României a respectat legile și Constituția țării. Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței. Comisia de la Veneția consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi periclitate”, transmite președintele.
Klaus Iohannis avertizează că, prin opiniile exprimate, Secția pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independența justiției și a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor și în limitele competențelor sale constituționale.