Prima pagină » Știri » Sectoare din Alpi, la fel de radioactive ca deșeurile, la 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl

Sectoare din Alpi, la fel de radioactive ca deșeurile, la 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl

Sectoare din Alpi, la fel de radioactive ca deșeurile, la 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl
Sectoare din Alpi, la fel de radioactive ca deșeurile, la 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl

Parcul Național Mercantour și Col de la Bonette-Restefond, două bijuterii din Alpii francezi, sunt foarte periculoase, avertizează experți de la CRIIRAD într-un studiu publicat vineri. În pofida faptului că asociația este cunoscută pentru poziția sa antinucleară, observațiile și alertele sale au la bază o activitate științifică recunoscută, ceea ce este de natură să provoace îngrijorare în privința siturilor alpine, comentează publicația franceză.

Potrivit CRIIRAD, cele două locuri prezintă un nivel mediu de radiație cu cesiu 137 – un metal radioactiv produs de către centralele nucleare – „de două ori mai mare decât cel normal”. În anumite zone, cesiul s-a acumulat în așa măsură, încât prezintă „valori de câteva zeci de ori sau chiar de câteva sute de ori mai mari decât nivelul natural”, potrivit aceleiași surse.

– Minciună de stat

Asociația afirmă că a măsurat, în anumite eșantiaone de sol prelevate de pe munte, o radioactivitate mai mare de 100 de mii de becquereli pe kilogram. „Adică valori specifice deșeurilor nucleare”, precizează Bruno Chareyron, un inginer în fizică nucleară, directorul Laboratorului CRIIRAD. Directivele europene consideră că la un nivel de peste 10 mii de becquereli pe kilogram (adică o valoare de zece ori mai mică decât în Alpi) este necesară tratarea solului contaminat ca și cum ar fi un deșeu.

De unde provin acești izotopi toxici? Din trecut, sau mai exact dintr-un trecut care nu vrea să treacă, cel al catastrofei de la Cernobîl, de pe 26 aprilie 1986, scrie publicația. Centrala ucraineană a explodat și a răspândit în toată Europa un nor radioactiv. Estul Franței – din Alsacia și până în Corsica – a fost deosebit de radiat, în pofida faptului că autoritățile franceze afirmau atunci, pe 6 mai 1986, prin Ministerul Agriculturii, că „teritoriul francez, din cauza distanței mari, a fost total cruțat de poluare”.

„O minciună de stat a cărei enormitate este demonstrată, după 29 de ani, de măsurătorile CIIRAD, dacă mai era nevoie”, comentează L’Obs.

„Radioactivitatea pe care o observăm astăzi este legată în proporție de 80% de accidentul de la Cernobîl, iar restul de 20 de procente provine de la materialele nucleare franceze, cu mult înainte de anii ’80”, apreciază Bruno Chareyron.

Însă de ce ar fi mai afectați masivii alpini decât, de exemplu, periferia lioneză sau preeria alsaciană? Din cauza ploii, răspunde expertul. „Gradul de contaminare este întru totul corelat cu precipitațiile care au avut loc în perioada 1-6 mai 1986 (perioada trecerii norului radioactiv pe deasupra teritoriului francez). Ploaia, la fel ca ninsoarea, aduce la sol atomi radioactivi aflați în suspensie în aer”, declară el.

– Probleme cu tiroida, cancere

Relieful muntos contribuie, de asemnea, la această situație. Cu ajutorul gravitației, relieful permite acumularea particulelor periculoase într-un spațiu restrâns, la baza pantelor, în loc să permită dispersarea lor peste tot, așa cum este cazul unei suprafețe plane. Or tocmai această concentrație este nocivă pentru miile de vizitatori care bat anual masivii Mercantour.

Doar trecerea prin aceste zone nu ridică o problemă, însă „nu trebuie să se rămână mult timp în zone contaminate, deoarece această expunere lungă poate avea consecințe grave: probleme cu tiroida, cancere”, avertizează Bruno Chareyron.

Aceasta nu este prima dată când CRIIRAD alertează autoritățile cu privire la radioactivitatea Alpilor. În 1998, ONG-ul l-a interpelat pe ministrul Sănătății Bernard Kouchner pe această temă, cerându-i să informeze turiștii să nu staționeze prea mult timp în anumite puncte și să excaveze aproximativ zece centimetri de sol în zonele cele mai contaminate. „Din 1998 și până în prezent nu s-a făcut nimic”, deplânge ONG-ul. „Nu este ușor să pui în discuție excelența domeniului nuclear într-o țară cu 58 de reactoare”, comentează LObs.

Citește și