ȘEDINȚĂ DE GUVERN. Proiectul de OUG privind distribuirea de măști persoanelor vulnerabile, pe lista suplimentară. Orban: „Parlamentul ne-a complicat existența”. Ce alte proiecte sunt pe agendă
Guvernul a introdus pe lista suplimentară a ședinței de joi un proiect de OUG care vizează distribuirea de măști categoriilor vulnerabile, așa cum a completat Parlamentul, miercuri, în hotărârea prin care s-a încuviințat starea de alertă instituită prin Hotărârea de Guvern 394 din 18 mai 2020. Agenda anunțată include, printre altele, aprobarea unei investiții de aproape 550 de milioane de lei pentru „Realizare infrastructură necesară Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în cazarma 562 Sibiu”, alocarea de bani și produse pentru SIE și SPP, necesare în lupta cu pandemia, înființarea Grupului de Lucru 5G și acceptarea unei donații din partea lui Johannes Sturdza, descendent al familiei de domnitori ai Moldovei, constând într-un conac din Suceava.
Premierul a introdus pe ordinea de zi suplimentară a proiectului de ordonanță de urgență privind acordarea de către Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București autorităților publice locale a necesarului de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate de pe raza unităților adminstrativ teritoriale, precum și pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din Fondul de rezervă bugetar aflat la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2020.
Schema de ajutor de stat pentru companiile mari. La începutul ședinței de joi, premierul Ludovic Orban i-a solicitat ministrului Finanțelor detalii despre stadiul OUG privind schema de ajutor de stat pentru companiile mari. Florin Cîțu a răspuns că va prezenta proiectul de memorandul joi într-o primă citire, urmând să fie aprobat în ședința următoare.
„Vă voi prezenta detalii azi, adică ce am discutat, un plafon de 8 miliarde de lei la această schemă, se vor califica companii cu o cifră de afaceri mai mare de 20 de milioane de euro și sistemul va fi de garantare până la 80% din credite, tot pe o perioadă de 6 ani, dar cu subvenția dobânzii nu mai mult de 50%. Schema a fost notificată la Comisia Europeană, prin Consiliul Concurenței, și detaliile schemei le vom negocia, le vom face cu Comisia Europeană, așa cum am făcut și la IMM Invest”, a detaliat ministrul Finanțelor.
„E un produs așteptat. Și creditele pentru capital de lucru și pentru investiții pe același mecanism ca la IMM Invest?”, a întrebat premierul. „Corect, da”, a răspuns Florin Cîțu.
Distribuirea de măști: „După cum știți, în hotărârea Parlamentului de adoptare a stării de alertă ne-a complicat existența Parlamentul și distribuirea de măști către persoanele vulnerabile, care inițial trebuia făcută după mecanismul pe care îl gândisem prin Ministerul Muncii și cu susținerea Poștei a fost complicat, a fost mandatat Guvernul prin Ministerul Sănătății”, a declarat premierul la începutul ședinței.
Ludovic Orban l-a întrebat pe ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, dacă proiectul de act normativ este pregătit.
„Da, îl avem. Vreau să vă rog să trecem pe lista suplimentară Ordonanța de Urgență a Guvernului privind acordarea de către Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București autorităților publice locale a necesarului de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate de pe raza unităților adminstrativ teritoriale, precum și pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din Fondul de rezervă bugetar aflat la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2020”, a afirmat Nelu Tătaru la începutul ședinței.
„Cu 150 de milioane, așa cum ne-am înțeles, da?”, a întrebat Ludovic Orban, cifră confirmată de Nelu Tătaru. „Asta la o mască de 2 lei, la un număr de beneficiari de aproximativ 1,1 milioane, nu?, beneficiarii formelor de sprijin în baza Legii venitului minim garantat și beneficiarii alocației de sprijin, nu? Aici ar trebui Ministerul Muncii să se uite cu mare atenție, să nu omitem vreo categorie de la distribuirea acestor măști”, a spus premierul.
„Sigur că ne-au complicat existența, acum trebuie să așteptăm de la administrațiile locale, care – mecanismul e că trimit către direcțiile de sănătate publică numărul de beneficiari pe fiecare localitate, centralizați informațiile și în funcție de asta știți exact ce cantitate de măști vom achiziționa?”, a întrebat premierul. Nelu Tătaru a confirmat și a explicat faptul că, ulterior, măștile vor fi distribuite de MS prin direcțiile de sănătate publică.
Raport pentru Parlament. Premierul i-a cerut vicpremierului Raluca Turcan să coordoneze realizarea raportului care trebuie prezentat Parlamentului privind activitățile derulate în starea de urgență.
Raluca Turcan a detaliat structura raportului și și-a exprimat sepranța că acesta va fi finalizat până la sfârșitul săptămânii viitoare.
Insula Belina. „Oh, Belina! Am o veste bună să vă dau, după o lungă perioadă în care Insula Belina și Brațul Pavel au rătăcit prin mâinile prietenilor din Teleorman ai PSD-ului și ai lui Dragnea, azi Insula Belina va reveni în administrarea statului”, a anunțat Orban.
„Azi se semnează procesul verbal de preluare de către Apele Române a Insulei Belina și a Brațului Pavel”, a spus premierul, „iar preluarea, că de-aia am avut și o întârziere la planul pe care l-am avut, se va face fără contractele pe care le încheiase consiliul județean, adică beneficiarul, știți foarte bine, Tel Drum. Deci practic, preluarea va fi curată, după aia va trebui văzut tto ce s-a constuit în mod ilegal în Insula Belina și trebuie dispuse toate măsurile necesare. Aici Ministerul Mediului va trebui să vină cu o hotărâre de Guvern în care să reglementăm toate aspectele legate de modul de administrare a Insulei Belina și a Brațului Pavel”.
„Așteptăm hotărârea de Guvern cu celeritate, astfel încât să încheiem acest episod trist prin care baronii roșii au încercat să transforme în moșie proprie practic proprietăți ale statului român”, a spus Orban.
Modernizare a 10 avioane IAR-99. Tot înaintea ședintei, ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă, a detaliat stadiul procedurii de atribuire pentru Programul revitalizare și modernizare a 10 avioane IAR-99 Standard din dotarea Forțelor Aeriene Române la varianta IAR-99 SM (Standard Modernizat). Direcția generală pentru armamente din cadrul MApN a transmis miercuri către Avioane Craiova S.A. invitația de participare la procedura de atribuire prin negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare.
Distribuția ajutorului alimentar în cadrul proiectului POAD. Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, a prezentat proiectul de OUG privind acest program, care include pachete alimentare și de igienă corportală, care are un număr de 1.188.000 de beneficiari și care ajută și producătorii alimentari locali. 225 milioane de euro este alocarea pentru acest program.
Investiție pentru a se asigura „baza necesară desfăşurării în condiţii optime a activităţilor de comandă şi control NATO în regiunea Mării Negre”
Pe agenda ședinței de Guvern de joi se află un proiect de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Realizare infrastructură necesară Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în cazarma 562 Sibiu”.
„Cu un număr de 12 unităţi militare active, garnizoana Sibiu desfăşoară activităţi complexe de instruire şi pregătire a personalului militar, dar şi de coordonare, comandă şi control a activităţilor militare de interes sporit desfăşurate în zonă, în parteneriat cu structuri de nivel internaţional. În completarea proiectelor NSIP şi ERI ce se implementează în zonă, se propun a fi implementate şi proiecte naţionale de investiţie imobiliară. Totodată, importanţa strategică a zonei, preconizată a se contura ca un important centru de comandă şi control între structuri militare atât naționale cât și străine, în special din țări membre NATO, recomandă realizarea unor obiective care să răspundă cerinţelor operaţionale impuse de tratate de cooperare încheiate la nivel internaţional, menite să conducă la creşterea securităţii regionale a NATO”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern.
„În baza Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată, şi a Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare, precum şi a angajamentelor internaţionale asumate de Romania, Ministerul Apărării Naţionale a elaborat propunerea de constituire pe teritoriul naţional a unei capabilităţi multinaţionale de comandă şi control în domeniul terestru care să fie pusă la dispoziţia NATO. Această capabilitate trebuie să fie în măsură să îndeplinească, pe timp de pace, criză şi conflict, funcţiile unui Comandament de componentă terestră (LCC) şi să planifice, să coordoneze şi să conducă în operaţii forţe naţionale, precum şi alte forţe aliate şi/sau partenere primite în subordine”, se precizează în document.
Conform notei de fundamentare, prin realizarea obiectivului de investiţie imobiliară se va asigura baza necesară desfăşurării în condiţii optime a activităţilor de comandă şi control NATO în regiunea Mării Negre. În conformitate cu strategia NATO pentru Europa de Est și a tratatelor internaţionale la care România a aderat, este imperios necesară implementarea programelor specifice de dezvoltare a bazei materiale şi logistice.
„În contextul demersului de adaptare a structurii de comandă NATO şi în condiţiile necesităţii de adaptare la un mediu de securitate regional şi internaţional instabil, România a avut iniţiativa construirii unei capabilităţi de comandă şi control multinaţional de nivel corp de armată. Asigurarea coerenţei operaţionale dintre planurile de apărare la nivel naţional şi cele aliate, precum şi o mai bună integrare operaţională cu forţele aliate şi cu forţele unor parteneri strategici, se va putea realiza prin intermediul obiectivului de investiţie imobiliară care face obiectul proiectului de hotărâre a Guvernului, şi anume construirea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est (Headquarters Multinational 2 din 8 Corps South-Est/HQ MNC-SE). În acest sens, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat constituirea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est prin Hotărârea C.S.A.T. nr. S-131 din 11.12.2018, conform Memorandumului nr. I.S. 1339 din 27.11.2018”, se arată în nota de fundamentare.
Anexa Indicatori tehnico-economici
Două servicii cer produse sau bani pentru cheltuieli necesare în contextul pandemiei
Guvernul discută și solicitările Serviciului de Informații Externe (SIE) și a Serviciului de Pază și Protecție (SPP) pentru alocarea unor sume sau scoaterea din rezerva de stat a unor produse pentru implementarea unor măsuri de prevenire și limitarea a contaminării, respectiv a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.
SPP solicită aprobarea scoaterii din rezervele de stat a următoarelor produse: paturi, pături, saltele pat, cearșafuri pat, fețe pernă, construcții ușoare din elemente modulate, în valoare totală de aproximativ 410.600 de lei (cu TVA).
Pe de altă parte, pe agenda este inclus un memorandum pentru utilizarea integrală a creditelor de angajament și a creditelor bugetare reținute la nivelul SIE la titlul „Active nefinanciare”, respectiv suma de 50.000 de lei, pentru demararea procedurilor de achiziție în vederea modernizării imobilului în care își desfășoară activitatea Centrul Medical de Diagnostic, Tratament și Recuperare (CMDTR), în contextul actualei pandemii.
„În Serviciul de Informații Externe funcționează Centrul Medical de Diagnostic, Tratament și Recuperare (CMDTR) ce își desfășoară activitatea în cadrul unui imobil (număr MFP 97022) construit în anul 1973. Imobilul nu a făcut obiectul unor reparații capitale până în prezent, necesitând reabilitări și modernizări în vederea asigurării asistenței medicale la standardele de calitate cerute de normele legale aplicabile. În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României, la nivelul Serviciului a apărut ca necesitate stringentă modernizarea imobilului menționat, pentru a se asigura asistența medicală în condițiile limitării riscurilor de infectare cu virusul gripal SARS-CoV-2”, se arată în document
Grup pentru identificarea măsurilor strategice și tehnice cheie din setul de instrumente al UE pentru atenuarea eficace a riscurilor și asigurarea securității rețelelor 5G
Un alt memorandum de pe agenda Guvernului vizează Înființarea Grupului de Lucru 5G pentru identificarea măsurilor strategice și tehnice cheie din setul de instrumente al UE pentru atenuarea eficace a riscurilor și asigurarea securității rețelelor 5G necesare a fi implementare de România, respectiv pentru elaborarea raportului privind punerea în aplicare a acestora la nivel național.
„Având în vedere-atenția deosebită pe care o acordă UE impactului pe care tehnologiile 5G urmează să-l aibă asupra economiilor și societăților europene, recomandarea Comisiei Europene privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G, în care s-au făcut o serie de aprecieri asupra acestei problematici și au fost stabiliți pașii de urmat la nivel european în vederea atenuării riscurilor de securitate cibernetică subsecvente, nevoia de acțiune pe problematica tehnologiilor 5G din partea tuturor statelor membre, faptul că tehnologiile 5G reprezintă o prioritate pentru strategia Pieței Unice Digitale, faptul că abordarea riscurilor de securitate cibernetică a rețelelor 5G trebuie să țină seama de factori tehnologici, tehnici 1 și de altă natură, nevoia de a proteja întreg lanțul valoric al securității rețelelor 5G încă din fazele incipiente, faptul că UE sprijină abordarea unitară a securității cibernetice și rezilienței rețelelor 5G la nivelul tuturor statelor membre, faptul că Statele membre, pe baza identificării riscurilor de securitate cibernetică care afectează rețelele 5G la nivel național, trebuie să ia măsurile de atenuare recomandate în setul de instrumente al UE, statele membre si instituțiile, agențiile și alte organisme relevante ale trebuie să realizeze o evaluare coordonată a riscurilor la nivelul întregii UE pe baza pe evaluărilor la nivel național, se impune stabilirea la nivel național a unui cadru de lucru interinstituțional care să identifice măsurile concrete și măsurabile necesare pentru a pune în aplicare la nivel național recomandările din setul de instrumente al UE pentru atenuarea eficace a riscurilor și asigurarea securității rețelelor 5G și elaborării raportului privind punerea în aplicare a acestora la nivel național”, se arată în document.
Prin aceast act se propune constituirea, în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la aprobare, a unui grup de lucru interinstituțional, denumit Grupul de Lucru 5G, sub coordonarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), în vederea:
- identificării măsurilor concrete și măsurabile necesare pentru punerea în aplicare a recomandărilor din setul de instrumente al UE pentru atenuarea eficace a riscurilor și asigurarea securității rețelelor 5G în România.
- Elaborării unui raport privind punerea în aplicare de către România a măsurilor-cheie identificate
Prin acest memorandum se stabilesc componența, atribuțiile și modul de organizare a Grupului de lucru 5G ce se înființează în coordonarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, Grupului de Lucru 5G va fi compus din reprezentanți ai următoarelor entități publice: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, – Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autoritatea Națională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații, Secretariatul General al Guvernului, Autoritatea pentru Digitalizarea României, CIO guvernamental, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică- CERT-RO, Consilier de Stat al Prim-Ministrului pentru IT (CSIT).
Conac donat de Johannes Sturdza statului român, prin Ministerului Culturii
Un alt proiect în discuția Executivului este cel privind autorizarea Ministerul Culturii de a accepta o donație cu sarcini în favoarea statului român, donație făcută de Johannes Sturdza, din familia de domnitori ai Moldovei. Este vorba de un conac, cu un terne aferent de aproximativ 6.000 mp, situat în orașul Liteni, județul Suceava, cunoscut cu denumirea „Casa Vârnav Liteanu”.
Conform notei de fundamentare, imobilul este evaluat, conform donatorului, la suma de 275.000 de lei.
Obligația statului este să monteze la intrarea în conac o placă prin care monumentul istoric va fi asociat cu numele familiilor Vârnav Liteanu, Kogălniceanu, Crupenschi și Sturdza.
Conacul Vârnav-Liteanu a fost contruit în secolul XVIII și a funcționat de-a lungul timpului ca Centru de plasament și Centru de copii, în anul 2003 fiind retrocedat moștenitorilor.