Sediul monument istoric al Institutului Național al Patrimoniului, în stare jalnică

Clădirea în care funcționeză Institutul Național al Patrimoniului (INP), de pe Ienăchiță Văcărescu 16, din spatele Facutății de Teologie din București, se scorojește pe zi ce trece.

Fațada monumentul istoric, construit la sfârșitul secolului XIX, este aproape distrusă, iar pe geamuri sunt lipite mesaje precum „Atenție cade tencuiala” – afișe deloc demne de o instituție care, culmea, gestionează Patrimoniul Național, adică și imobilele monument istoric cum este și cel în care Institutul își desfășoară activitatea.

Cum s-a ajuns la această situație?

La sediul instituției l-am întâlnit pe directorul general al Institutului, care recunoaște că monumentul istoric „arată jalnic”.

„Clădirea este monument istoric, de la sfârșitul secolului al XIX- lea, nu are datare precisă. Așa este, funcționăm într-o clădire care arată jalnic pe exterior. Situația este determinată, să zic așa, de o lipsă de decizie la nivelul Ministerului Culturii, pentru multă vreme. Noi am solicitat fonduri pentru investiții, pentru că așa este procedura, orice investiție trebuie aprobată de ordonatorul principal de credite, și, bineînțeles, fiind instituție bugetară, avem nevoie de fondurile necesare, tot de la minister”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ștefan Bâlici, directorul general al INP.

Potrivit managerului, fondurile pentru restaurarea sediului INP au fost obținute în acest an, asta după ce Ministerul Culturii a aprobat introducerea clădirii în programul de restaurare a monumentelor istorice. Ironia face ca programul să fie gestionat chiar de către INP.

Cu alte cuvinte, INP a așteptat să intre pe propria listă și în propriul program de finanțare cu clădirea în care funcționează.

„Avem un proiect pentru restaurarea fațadei, cu aviz și autorizație de construire, este autorizat încă din 2016, deci se împlinesc trei ani. Problema este că nu am avut fonduri, până anul acesta când ministrul Culturii ne-a aprobat introducerea în Programul Național de Restaurare a Monumenterlor Istorice, pe care tot noi îl gestionăm. Introducerea unei clădiri în acest program se face cu aprobarea ministrului”, explică Ștefan Bâlici.

Iar absurdul merge mai departe…

Acum sunt bani, dar nu are cine să execute lucrarea. Potrivit managerului, la licitațiile pentru refacerea fațadei nu se înghesuie nimeni:

„Anul acesta am fost aprobați în program, și atunci am și lansat licitații pentru selectarea unui constructor pentru executarea lucrării. Problema este că în prezent nu avem niciun candidat. Este a treia oară când lansăm procedura, săptămâna trecută am lansat-o a treia oară, pentru că nu am avut niciun ofertant. Este o lucrare relativ mică, în comparație cu alte clădiri, dar la noi este vorba doar de fațadă, pentru că imobilul este în stare bună și nu are probleme structurale. Valoarea investiției este de 800.000 de lei, iar într-un an se poate reabilita fără probleme”, declară managerul INP.

Dar situația absurdă de la INP nu este nici pe departe rezolvată și riscă să intre într-un lanț al slăbiciunii birocratice.

Mai mult, în noiembrie expiră autorizația de construire.

„Iar dacă acum (la licitația în derulare – n.r.) nu reușim să încheiem contractul, documentația expiră, pentru că are un termen de valabilitate al autorizației de construire, care este deja prelungită. La începutul lunii noiembrie, noi dacă nu reușim să încheiem un contract, trebuie să o luăm de la capăt, să reautorizăm proiectul, asta înseamnă actualizarea documentației. Va însemna poate un an sau jumătate de an de proceduri, și după aceea, abia toamna viitoare vom putea încerca din nou să facem licitație de lucrări. Asta este situația”, conchide directorul Institutului.

Pentru 2019, doar pe segmentul de restaurări, INP are un buget aprobat de 40 de milioane de lei.