Șefa Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, s-a prezentat, marți, la Parchetul instanței supreme, pentru a fi audiată în calitate de martor în cazul chestorului Constantin Manoloiu, șeful Direcției Evidența Persoanelor din cadrul MAI.
De asemenea, directorul adjunct al Direcției pentru Evidența Persoanelor, Daniel Gheorghe, a fost audiat audiat, marți, la Parchetul instanței supreme în dosarul în care șeful său este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august și transmisă ulterior de MAI Curții Constituționale.
Potrivit unor surse judicare, anchetatorii continuă marți audierile în dosarul în care chestorul Constantin Manoloiu a fost pus oficial sub acuzare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Directorul adjunct al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a fost citat să se prezinte la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție în acest dosar, în calitate de martor, au precizat sursele citate.
Procurorii l-au citat pentru audieri și pe juristul Direcției pentru Evidența Persoanelor, au adăugat sursele citate.
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus, în 6 august, începerea urmăririi penale față de Constantin Manoloiu, „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice”.
„Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reținut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, nu a respectat dispozițiile art.5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul național din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea președintelui României”, a precizat Parchetul instanței supreme.
Adresa comunicată Curții Constituționale în 2 august, conform căreia MAI nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuție revenind exclusiv Autorității Electorale Permanente, relevă „o îndeplinire defectuoasă cu știință a atribuțiilor de serviciu” din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis ulterior de Ministerul Administrației și Internelor Curții Constituționale.
Prin această faptă, Manoloiu ar fi fost cauzată „o tulburare însemnată relațiilor sociale privind evidența persoanelor cu drept de vot și a au fost afectate acele relații sociale a căror normală desfașurare și dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcționarii publici sau alți funcționari”, spun anchetatorii.
Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu „a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate și comunicate, privind numărul de cetățeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuțiile ce revin instituției pe care o conduce”.
Potrivit probelor administrate în cauză, s-a produs o tulburare însemnată instituțiilor publice implicate în validarea referendumului, scopul exclusiv fiind cel al afectării continuității desfășurării activității instituțiilor publice cu atribuții în activitățiile de confirmare a referendumului.
Constantin Manoloiu a eludat dispozițiile legale incidente în materia atribuțiilor sale, cunoscând că încalcă legislația în materie și ignorând acest aspect, au mai arătat procurorii.
„Prin procesul-verbal din data de 2 august 2012, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au sesizat din oficiu în legătură cu modul de organizare și desfășurare a referendumului național din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea președintelui României. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt și stabilirii răspunderii judiciare”, a precizat Ministerul Public.
Adresa din 2 august emisă către Manoloiu Constantin și transmisă ulterior de MAI Curții Constituționale conținea comunicarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și preciza că Ministerul Administrației și Internelor „nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuție revine exclusiv Autorității Electorale Permanente”.
La data de 2 august, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autoritățile publice implicate (Institutul Național de Statistică, Ministerul Administrației și Internelor și Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie pentru demiterea președintelui României și pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie.
Ulterior, Curtea Constituțională, pentru a nu menține această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunța că decizia cu privire la referendum va fi luată în 31 august.
Constantin Manoloiu declara, luni, la ieșirea din sediul Parchetului instanței supreme, că nu își dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea „nu are relevanță, ea vine și se duce”.
„Eu sunt garantul că toate cifrele vor fi corecte”, a spus Manoloiu.
El a precizat că a semnat un ordin de informare către ministru, care este un politician.Totodată, chestorul șef a spus că nu el a transmis informarea Curții Constituționale, ci a adresat-o ministrului Ioan Rus.
Cifra de 18.292.514 de alegători este cea stabilită până în 20 iulie 2012, ea fiind o „cifră fluidă”, a mai spus Manoloiu.